Rising Stars | Tudor Bonifate, primul admis la Facultatea de Drept și mai apoi șef de promoție în 2022, cu media 10, a ales să profeseze ca avocat la Țuca Zbârcea & Asociații: ”Învăț permanent – de la avocații care mă coordonează, de la colegii mei avocați, de la profesorii cu care am șansa de a colabora la facultate, de la studenții mei. Cred că avocatura mă face un profesor mai bun, după cum profesoratul mă face un avocat mai bun”

Tudor Bonifate a intrat în viața de student în forță, reușind să obțină cel mai mare punctaj – 94 - la examenul de admitere organizat în 2018 de Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. Tot parcursul său academic de până acum s-a derulat în aceeași direcție, fiind mereu în linia întâi a celor foarte buni. După susținerea lucrării de licență, a fost admis în Barou, iar în prezent este avocat stagiar la Țuca Zbârcea & Asociații, una dintre firmele de top din avocatura de business. În paralel, Tudor își pregătește doctoratul în Drept administrativ și conduce seminare de Drept financiar public și de Drept fiscal la instituția de învățământ pe care a absolvit-o în 2022. Tot acest parcurs reliefează portretul unui tânăr de succes, pentru care se deschid o multitudine de oportunități profesionale.

A intrat la facultate primul și a absolvit studiile de licență în 2022, ca șef de promoție, cu media generală 10. Chiar dacă nu este adeptul clasamentelor stricte și nu crede că notele trebuie transformate într-o probă absolută a performanței profesionale, interlocutorul ^BizLawyer este de părere că o medie mare demonstrează capacitatea de a rezista la un efort îndelungat și de a trata cu seriozitate provocările cu care ne confruntăm pe drumul nostru, indiferent dacă acestea ne plac sau nu. „Este probabil ca media cu care am terminat facultatea să fi influențat în mod favorabil percepția oamenilor din jurul meu, nu neg acest lucru. Principalul beneficiu rămâne însă modul în care mă raportez acum la datoriile mele profesionale”, mai spune avocatul.

Admiterea la Drept, o alegere pe proprie răspundere

Toți cei care l-au cunoscut pe Tudor Bonifate în perioada liceului se gândeau că au în față un viitor profesor de matematică sau un informatician. Atunci când și-a făcut publică decizia de a da admitere la Facultatea de Drept a Universității din București a surprins pe toată lumea. „La acel moment, alegerea mea a părut pentru cei din jur destul de nefirească, având în vedere că urmam un profil real și participasem frecvent la olimpiadele de matematică, fizică și informatică. Motiv suficient pentru profesorii și colegii, dar mai ales pentru părinții mei să fie uimiți, dacă nu chiar sceptici cu privire la alegerea mea profesională. Privind în urmă, nu identific un moment clar în care am luat această decizie, dar cred că au fost cel puțin doi factori care au contribuit la alegerea acestui drum: (i) am fost atras întotdeauna de raționamentele logice și am căutat să fiu aproape de formele pure ale gândirii, care ne cuceresc prin simplitate și frumusețea argumentelor; (ii) mi-am dorit să activez într-un domeniu social, aproape de oameni, de dorințele și de problemele lor, interacțiune pe care nu credeam atunci că ar putea să mi-o ofere științele exacte, dure. Din combinația celor doi factori a ieșit învingătoare Facultatea de Drept. O alegere pe proprie răspundere, aș putea spune, pe care nu am regretat-o apoi niciodată. De aceea, deși nu neglijasem până atunci materiile cerute la examenul de admitere (gramatică și economie), pregătirea serioasă a început abia în clasa a XII-a, în paralel cu pregătirea pentru Bacalaureat”, povestește tânărul.

Timp de opt ani, Tudor a fost elev al Colegiului Național „I. L. Caragiale” din Ploiești, un liceu de prestigiu și de tradiție îndelungată, care reușește adesea să se confrunte de la egal la egal cu instituții de învățământ consacrate din București.

„Am urmat un profil real (matematică – informatică intensiv), dar formarea mea a fost mai degrabă una multidisciplinară, pe care o datorez profesorilor formidabili din anii de liceu. Am participat și am obținut premii la concursurile internaționale și naționale din domeniul științelor exacte (matematică, informatică, fizică), dar nu am neglijat niciodată și latura umanistă (literatură, gramatică, istorie, filosofie), în care am găsit întotdeauna un refugiu generos. Cred că tocmai această formare dublă mi-a oferit luxul de a face schimbări fundamentale în ceea ce privește orientarea profesională, după cum aminteam anterior: dacă, în primii trei ani de liceu, eram foarte convins că voi deveni într-o bună zi profesor de matematică, începutul clasei a XII-a mă găsea în poziția elevului care se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Drept, cu gândul de a intra mai apoi în profesia de avocat. De anii de liceu mă leagă și unele prietenii strânse, care rezistă și în ziua de astăzi. Majoritatea colegilor mei au urmat facultăți tehnice ori inginerești, așa că preocupările noastre profesionale din prezent sunt destul de diferite – motiv suficient să nu ne plictisim niciodată când ne reîntâlnim și să avem întotdeauna ce învăța unii de la ceilalți”, subliniază interlocutorul ^BizLawyer.

Rezultatul obținut la examenul de admitere, atunci când a avut cel mai mare punctaj înregistrat de candidații care au participat la sesiunea din 2018, l-a motivat pe Tudor. Tânărul își amintește cu multă bucurie de acel moment, precizând că intensitatea emoțiilor de atunci a fost cu greu egalată de evenimentele de mai târziu. „Nu sunt o persoană care să trăiască din amintiri, așa că am știut că un punctaj foarte bun la examenul de admitere nu mă scutește de niciun efort pe care urma să îl depun în timpul facultății. De aceea, rezultatul obținut a contat mai mult pe plan subiectiv, în sensul că m-a determinat apoi să fac tot ceea ce este necesar pentru a retrăi acea experiență și pentru a obține rezultate similare. Pe plan obiectiv, adică în relaționarea cu persoanele din exterior, punctajul nu a contat decât într-o mică măsură – la începutul anului I, toți studenții erau tratați în mod egal de profesori, așa că nu mai era atât de important examenul de admitere la facultate, ci mai degrabă activitatea derulată în anii de studenție și rezultatele obținute la examenele din sesiune. Fiecare vreme cu bucuriile ei...”, adaugă avocatul.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

La fel de intensă a fost și prima sesiune, despre care Tudor susține că nu se compară cu nicio altă experiență trăită anterior, nu numai din punctul de vedere al dificultății, ci și din perspectiva caracterului său foarte specific. „Dificilă, îndelungată și palpitantă, în egală măsură – așa îmi amintesc acum de prima sesiune”, nuanțează interlocutorul ^BizLawyer.

Din punctul său de vedere, importante au fost două lecții pe care le-a învățat în acele momente. Prima dintre ele vizează adaptarea rapidă la noile exigențe impuse de mediul universitar, care sunt greu de „digerat” la început pentru un proaspăt absolvent al liceului, iar a doua are în vedere dozarea înțeleaptă a efortului, sesiunea fiind mai degrabă un maraton decât o cursă de viteză. „Toate examenele sunt egal importante, motiv pentru care tânărul student trebuie să știe să rezerve suficientă energie pentru ultimele examene din sesiune, care se dovedesc adesea cele mai dificile. Acestea sunt principalele lecții pe care încerc să le transmit acum și studenților pe care îi îndrum la seminar. Odată depășită această primă provocare, sesiunile ulterioare nu mai ridică prea multe probleme pentru studentul de la Drept și, îndrăznesc să spun, de la orice altă facultate”, evidențiază Tudor.

Și pentru că nu de mult a fost în situația liceanului care se gândește serios să susțină admiterea la Facultatea de Drept, Tudor le transmite celor care vor să urmeze un traseu similar un mesaj foarte important. Avocatul precizează faptul că informațiile sunt puține (materiile juridice nu se predau deloc în liceu, cel puțin în vremea în care el urma aceste studii), contactul cu profesiile juridice este redus sau chiar inexistent (în special pentru cei care se află la prima generație de juriști, așa cum a fost și el), iar miza este una mare (care influențează considerabil traiectoria tânărului în primii ani de după terminarea liceului).

„De aceea, cred că este mai degrabă o alegere emoțională decât una rațională. Personal vorbind, ceea ce m-a ajutat să-mi limpezesc gândurile la acea vreme a fost participarea la o ședință de judecată oarecare, la o instanță din orașul meu natal – Ploiești. Nu înțelegeam mare lucru în acel moment, dar am fost de-a dreptul fascinat (mă feresc în general de cuvinte mari) de pledoaria avocaților și de adrenalina pe care am resimțit-o inclusiv eu, simplu observator al ședinței de judecată. Atunci am fost convins că Facultatea de Drept este cea pe care doresc să o urmez în următorii patru ani. Acesta ar fi sfatul pe care aș putea să-l ofer unui tânăr ori unei tinere care se gândește din ce în ce mai serios la posibilitatea de a susține admiterea la Drept”, nuanțează interlocutorul ^BizLawyer.

Tudor Bonifate nu este adeptul secretelor sau al rețetelor pentru o „studenție de succes”. În schimb, crede că fiecare persoană resimte diferit această perioadă și că este datoare să experimenteze diferite abordări până o găsește pe cea potrivită pentru a trece cu plăcere și fără mari bătăi de cap prin anii de studenție. În plus, este convins de faptul că Dreptul este, în sine, o facultate vocațională, prin urmare cu cât studentul identifică mai repede acele domenii pentru care simte o aplecare reală și sinceră, cu atât anii de studenție vor curge mai ușor și cu mai mult folos.

În ceea ce privește piața muncii din domeniul avocaturii, amintește faptul că există numeroase cabinete individuale și societăți care funcționează în București și în restul țării, aflate în căutare permanentă de avocați stagiari cu care să colaboreze, motiv pentru care oportunitățile de angajare sunt semnificative.

„Aș spune, deci, că există o mare deschidere (în sensul de transparență) a pieței avocaturii pentru tinerii absolvenți. A nu se înțelege de aici că găsirea unui loc de muncă este o misiune ușoară în profesia noastră. Din contră, cerințele de colaborare sunt dintre cele mai ridicate, iar cabinetele și societățile de avocați așteaptă de la tinerii absolvenți nu numai o bună pregătire teoretică și disponibilitate la efort, ci și o minimă experiență practică, dobândită prin participarea, în timpul anilor de facultate, la stagiile organizate de către societățile de avocatură. Insist asupra acestei ultime cerințe, pentru că ea este adesea trecută cu vederea de studenți, care conștientizează (din păcate) mult prea târziu relevanța stagiilor prevăzute anual în programele Facultăților de Drept. Oportunități există, așadar, însă ele vin la pachet cu un anumit cost personal pe care absolvenții de Drept trebuie să și-l asume”, transmite avocatul.

Citește și
→   În spatele scenei, alături de performanta echipă de Dispute Resolution de la Țuca Zbârcea și Asociații, care gestionează peste 4000 de dosare ̸ an, cu o valoare ce depășește acum 7 miliarde de euro. ”Abilitatea lor de a gestiona spețe complexe și sofisticate din diverse domenii este de neegalat”, spun ghidurile juridice internaționale | Cum lucrează profesioniștii din cel mai numeros departament al firmei, care sunt proiectele fanion și cine sunt avocații care coordonează grupurile de practică



Experiențele trăite, atât ca student, cât și ca formator pentru noile generații de specialiști în Drept i-au arătat că adaptarea programei educaționale la cerințele punctuale ale pieței muncii este, într-adevăr, una dintre marile provocări ale învățământului juridic superior din România. „Deseori m-am întrebat pe parcursul facultății și mai frecvent mă întreb acum, în calitate de conducător de seminare, cum poate fi ameliorată modalitatea de predare și de evaluare pentru a oferi studenților șanse mai mari de angajare pe piața muncii. Personal, cred că problema principală nu este modul  de transmitere a informațiilor, ci mai degrabă procedura de seminarizare și de evaluare. În primul rând, ar fi binevenită o mai mare aplecare în timpul orelor de seminar asupra relevanței practice a conceptelor și a principiilor juridice învățate (de exemplu, prin redactarea unor fragmente de acte de procedură, prin conceperea unor clauze contractuale care să servească interesului pragmatic al părților sau prin organizarea de procese simulate pentru studenți). În al doilea rând, în legătură cu modalitatea de evaluare a cunoștințelor, înțeleg utilitatea întrebărilor de tip grilă pentru pregătirea corespunzătoare a studenților în perspectiva examenelor de admitere în profesiile juridice. Totuși, utilizarea excesivă a grilelor lipsește studentul de abilitățile specifice pe care i le dezvoltă spețele și întrebările cu răspuns deschis. Una dintre competențele principale căutate pe piața muncii este capacitatea de redactare a documentelor juridice (contracte, acte de procedură, opinii legale etc.). Este imposibil ca un student care a finalizat Facultatea de Drept exclusiv prin rezolvarea de grile să poată scrie fluent și coerent texte juridice profesionale. De aceea, cred că utilizarea combinată a tuturor modalităților de evaluare este un deziderat spre care trebuie să se îndrepte cât mai rapid învățământul juridic superior din România”, detaliază avocatul.

Totodată, scoate în evidență faptul că facultatea pe care a absolvit-o are numeroase plusuri, indicând în această categorie: înalta competență a profesorilor, respingerea imposturii academice, încurajarea performanței și a competiției benefice dintre studenți, colaborările fructuoase cu facultățile din țară și din străinătate, resursele materiale semnificative, capacitatea de a coopta tineri absolvenți în rândul corpului profesoral. „La capitolul minusuri, aș menționa unele tendințe sporadice de supra-teoretizare și de îndepărtare de cerințele pieței muncii, probleme despre a căror rezolvare am vorbit în răspunsul anterior”, completează tânărul.

---

---

Provocări și așteptări

Interlocutorul ^BizLawyer atrage atenția că studentul care tocmai a absolvit Facultatea de Drept se confruntă cu două mari provocări. „Prima este alegerea profesiei juridice pe care ar vrea să o îmbrățișeze în viitor, ceea ce influențează și modalitatea particulară de pregătire pentru examenul de admitere. Sunt convins că există câte un profil psihologic predilect pentru fiecare profesie juridică, ceea ce înseamnă că este nevoie de autocunoaștere și de sinceritate din partea absolventului pentru a se îndrepta către acea profesie pe care o va putea exercita cu plăcere în următorii ani. Odată făcută această alegere, mai rămâne problema examenului de admitere, a doua provocare cu care se va confrunta absolventul de Drept. Examenele din domeniul nostru sunt recunoscute pentru dificultatea lor ridicată, așa că un rezultat bun necesită nu numai cunoștințe teoretice serioase (a căror acumulare nu începe doar odată cu pregătirea examenului de admitere în profesie, ci chiar din timpul anilor de facultate), ci și o rezistență la efort continuu (timp de câteva luni înaintea datei examenului). Dacă absolventul de Drept are maturitatea necesară pentru a lua decizii sincere și pentru a nu face rabat de la efort, șansele de admitere în profesiile juridice devin din ce în ce mai mari”, comentează avocatul.

Atunci când a pornit pe drumul avocaturii a avut patru mari așteptări: să facă parte dintr-un corp profesional format din persoane competente și pasionate de activitatea pe care o desfășoară, de la care să aibă permanent ce învăța; să poată să își exprime liber opiniile și să i se dea șansa de a convinge interlocutorul prin forța argumentelor, fără prejudecăți legate de vârstă sau de lipsa experienței profesionale; să fie îndrumat în activitate de un veritabil mentor, de la care să poată prelua trucurile practice ale avocaturii și care să îl trateze cu respect și înțelegere; să pledeze înaintea instanțelor judecătorești cu pasiune și demnitate și să își finalizeze pledoariile secat de-a dreptul de energie, dar cu convingerea că și-a pus toată știința și priceperea în slujba clientului.

„Anii de stagiatură mi-au confirmat aceste așteptări, de aceea sunt recunoscător pentru oamenii pe care i-am întâlnit și pentru evenimentele prin care am trecut. Însă pregătirea nu se oprește aici, la finalizarea primilor doi ani de stagiu profesional. Îmi doresc ca, și din poziția de avocat definitiv, să dobândesc mai multă experiență practică, să înțeleg mai bine subtilitățile profesiei și, de ce nu, să câștig încrederea persoanelor cu care am posibilitatea de a colabora, avocați și clienți, în egală măsură. Acestea ar fi principalele obiective pentru anii de pregătire care urmează”, transmite Tudor Bonifate.

Fără niciun fel de ezitare, afirmă că, dacă ar trebui să o ia de la capăt, s-ar îndrepta tot către Drept. „Menționam anterior că alegerea Facultății de Drept a fost una pe proprie răspundere, pe care mi-am asumat-o cu mult entuziasm la terminarea liceului și pe care nu am regretat-o niciodată. Mă consider, așadar, o persoană norocoasă – Facultatea de Drept și profesia de avocat mi-au adus nenumărate satisfacții personale și profesionale, care mă fac să-i mulțumesc în fiecare zi adolescentului de 18 ani pentru curajul de a porni pe acest drum, în ciuda reticențelor adesea verbalizate în jurul său. Sunt pasionat de ceea ce lucrez la birou și la facultate, am rămas o persoană curioasă și pregătită de noi și noi provocări, învăț din greșelile inevitabile și privesc Dreptul nu ca pe o obligație, ci ca pe o parte esențială a vieții mele. Încerc să împărtășesc această pasiune colegilor mei avocați și studenților pe care îi coordonez la facultate. Prin urmare, nu regret alegerea făcută și îi încurajez pe absolvenții de liceu să se alăture comunității noastre”, punctează interlocutorul ^BizLawyer.

                                                         Citește și

→   De vorbă cu Corina Oana Mazilu, admisă în primii zece la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, acum avocat stagiar: ”Ceea ce mă fascinează cu privire la această profesie este că, prin ajutorul oferit oamenilor, ajungi să te descoperi și să te redescoperi pe tine însuți”




→   Cariere în Drept | De vorbă cu Mihaela Scorpan, româncă de peste Prut care a studiat Dreptul la Iași, fiind printre cei mai buni studenți ai generației sale, cu media finală 9.67





→   Andrea Roxana Chihaia, printre cei mai buni zece absolvenți ai generației sale, acum stagiară, a intrat în profesie cu emoție și entuziasm. Ea spune că performanța nu se întreține singură, ci trebuie susținută




→   Cum a perceput Vasile Țurcan, român din Basarabia, învățământul juridic românesc pe care l-a absolvit cu 9,85 și care au fost primele impresii după





→ Cariere în Drept | Povestea Andreei Ungureanu, absolventă a Facultății de Drept din Iași, care a ales magistratura, după un program de master în Științe Penale, dorindu-și să activeze ca procuror