Cel mai mare summit internațional privind Parteneriatul Public-Privat (PPP), desfășurat la București, a avut loc în prezența IFC, Banca Mondială, BERD, a consultanților și oficialilor români cu atribuții în domeniu

Marți, 16 mai, consultanți și specialiști din cadrul International Finance Corporation - IFC (divizie a Băncii Mondiale), reprezentanți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și fondului de investiții în infrastructură Meridian, avocați de la Țuca Zbârcea & Asociații și înalți oficiali guvernamentali și-au dat întâlnire la București, în cadrul cel mai amplu eveniment dedicat investițiilor în sectoare cheie ale economiei prin mecanismul Parteneriatului Public Privat (PPP). Schimbarea unei mentalități, nevoia unei viziuni comune și a unei strategii coerente în ceea ce privește PPP-urile și, nu în ultimul rând, nevoia de adaptare a cadrului legislativ actual pentru a permite derularea proiectelor de PPP reprezintă principalele concluzii ale summit-ului.

Societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații și International Finance Corporation (IFC), parte a World Bank Group, cu sprijinul fondului de investiții în infrastructură Meridiam au organizat summit-ul internațional cu tema „Viziune și strategie pentru atragerea de investiții private în infrastructura din România”.

Potrivit lui Florentin Țuca, Managing Partner în cadrul Țuca Zbârcea & Asociații, principalele obstacole în structurarea proiectelor prin mecanismul PPP sunt reprezentate de „dificultățile legate de implementarea unei viziuni, de lipsa unui limbaj comun, a unui numitor comun pe care să-l împărtășească toți actorii implicați - autorităţi publice, instituţii finanţatoare, investitori privaţi -, pe probleme absolut esenţiale în rezolvarea acestor mecanisme contractuale, cum ar fi partajarea riscurilor.” Avocatul și-a exprimat speranța unei schimbării benefice în contextul implementării „strategiei oficiale pentru PPP 2024-2028, pe care ministerul Finanțelor intenționează să o pună în lucru prin unitatea de management al investiţiilor.”

Mihai-Călin Precup, Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor, a subliniat avantajele existenței unei platforme comune care să reunească reprezentanți ai statului, ai mediului privat, inclusiv experți din avocatură, precum și instituțiile financiare internaționale: „Parteneriatul public-privat reprezintă o metodă modernă de a debloca niște investiții strategice și, pentru asta, avem nevoie de expertiza privatului şi a instituţiilor financiare internaţionale. Suntem cu toții de acord că, astăzi, în România nu avem o problemă de natură financiară: avem 29 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, avem practic peste 7% din PIB-ul României alocat pentru investiții bugetare. Este, însă, nevoie de expertiza privatului, de cea a instituțiilor financiare internaționale. La nivelul ministerului Finanțelor și împreună cu IFC, am identificat proiecte de parteneriat public-privat, proiecte de investiții în valoare de 440 milioane de euro, de la infrastructură spitalicească până la infrastructură portuară. Așadar, rolul statului este de a identifica strategic care sunt proiectele prioritare pentru a fi finanțabile iar apoi intervine experiența privatului”.

Mariana Ioniță, Secretar General la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, recunoaște că „ceea ce ne-a lipsit a fost continuitatea politică care să asigure o strategie predictibilă, dar ne-au lipsit și legislația coerentă și capacitatea administrativă. Pentru autostrada Comarnic-Brașov avem o întâlnire cu proiectantul: ne-am alocat 5 ani pentru faza de proiectare, pentru analize aprofundate de teren și alegerea soluției celei mai corespunzătoare, care implică inclusiv construirea de tuneluri, viaducte mari. Următorii pași sunt studiile geotehnice. Există foarte multe fonduri europene pe care ne bazăm în următorii ani, dar după 2029-2030 va trebui să ne gândim mai mult la parteneriatele public-privat, să ne îmbunătățim legislația și capacitatea administrativă.”

În opinia directorului regional pentru Europa din cadrul IFC Europe, Mehita Fanny „pentru un PPP de succes este nevoie de un cadru de reglementare, chiar dacă el este unul perfectibil. Din partea guvernelor este nevoie de angajament ferm, de viziune pentru a selecta proiectele cele mai relevante. Este important pentru o țară să aibă un flux de proiecte, astfel încât replicarea şi scalarea să optimizeze costurile. Și, nu în ultimul rând, este nevoie de oameni dedicați atât în stadiul de proiectare și de implementare, dar și în timpul supravegherii implementării, o etapă extrem de importantă în cadrul căreia multe dintre proiectele PPP eșuează. Pentru operatorii privați, este important ca implicarea lor să se facă într-un mediu în care există un cadru instituțional clar reglementat, fără vreun risc pentru operatorul privat de a renegocia după semnarea contractului PPP, iar acordul în sine să fie unul bine redactat, în care fiecare parte își cunoaște atribuțiile. Pentru finanțatori, proiectele trebuie să fie bancabile, să fie bine structurate iar riscul dintre public și privat să fie alocat în mod transparent și de o manieră echilibrată, fiecare parte asumându-și cotă parte din riscuri. Nu în ultimul rând, pentru societatea civilă, în calitate de beneficiar principal al unor asemenea investiții, proiectele PPP trebuie să fie accesibile din punct de vedere financiar, să aibă un scop practic și o utilitate și, nu în ultimul rând, să fie sustenabile, adaptate la nevoile sociale și de mediu ale comunității.”

Din partea Băncii Mondiale, Anna Akhalkatsi, Director de țară România și Ungaria a remarcat: „astăzi, trăim într-un moment de transformare inovatoare în care economiile adoptă calea sustenabilității, își ating obiectivele de dezvoltare, atenuând totodată impactul schimbărilor climatice și urmând planuri ambițioase în ceea ce privește decarbonizarea. Este nevoie ca țintele în materie de dezvoltare și agenda privind decarbonizarea să fie tratate împreună și, în acest sens, transformarea infrastructurii de transport reprezintă una dintre provocările și oportunitățile cheie pentru România. La fel de important este și impactul asupra cetățenilor, economiei și mediului privat pe măsură ce această transformare se întâmplă. Pentru România, trebuie să existe investiții inteligente în proiecte de infrastructură, care nu pot fi făcute doar din surse publice sau fonduri europene. Dacă nu se identifică modalitățile prin care sectorul privat să fie atras, România nu va putea acoperi necesarul de investiții de care are nevoie. De aceea, astăzi nu discutăm dacă este sau nu nevoie de sectorul privat în contextul unor asemenea investiții sau de rolul pe care guvernul ar trebui să-l joace, ci discutăm despre cum putem aduce împreună sectorul privat și cel public pentru a asigura investițiile la nivelul la care România are nevoie şi într-un mod sustenabil pe termen lung. Sunt foarte fericită să văd că sectorul public din România a înţeles importanţa instrumentului PPP.”

Julia Prescot, Chief Strategy Officer și unul dintre cofondatorii fondului de investiții în infrastructură Meridiam, a subliniat angajamentul Meridiam în ceea ce privește Europa Centrală și de Est, valoarea investițiilor în proiecte din România, Bulgaria și Polonia cifrându-se până în prezent la 2,5 miliarde de euro. Meridiam a gestionat peste 120 de proiecte în valoare totală de 20 miliarde dolari: „Meridiam este într-o poziţie în care are capacitatea de a-şi lua timpul necesar pentru un proiect, avem un orizont de investiţii de 25 de ani, suntem dedicaţi succesului pe termen lung şi nu am vândut niciun activ până acum, ceea ce înseamnă că suntem un investitor răbdător. Și că alocăm timp nu doar pentru finanțarea proiectelor și pentru a le face bancabile, dar noi continuăm să colaborăm pe termen lung cu partenerii noștri.”

Iuliana Leon, Managing Associate în cadrul societății de avocați Țuca Zbârcea & Asociații: „Am avut ocazia de a testa legislația în contextul diverselor proiecte în care am fost implicați. Am observat că legislaţia nu este adaptată pentru proiectele PPP ci avem mai degrabă un act normativ destinat achiziţiilor publice - absolut incompatibil cu conceptul PPP, conținând prevederi mult prea detaliate la nivel de legislaţie secundară. Sperăm ca legea să se modifice în România cât mai curând şi avem semnale în acest sens, sperăm într-o formă satisfăcătoare derulării acestor proiecte. Dacă guvernul la nivel de unitate PPP, la nivel de minister al finanțelor, dacă ministerul transporturilor sau sănătății, dacă toate ministerele implicate vor avea o viziune comună și vor decide asupra proiectelor prioritare, atunci înseamnă cu adevărat că facem un pas înainte.”