
Voicu (Berarii României): Piaţa berii e undeva la pragul critic de 15 milioane de hectolitri
01 Aprilie 2025
AgerpresDirectorul general al Asociaţiei Berarii României, Constantin Bratu, a subliniat că 2024 a fost anul în care s-a reuşit stoparea scăderii pieţei de bere din România, după creşteri succesive de accize, producătorii de bere făcând eforturi nu numai în a comercializa produsele, dar şi în a veni cu inovaţie în ceea ce priveşte sortimentele.
Piaţa românească de bere este la pragul critic de 15 milioane de hectolitri, intrând într-o zonă de stabilitate, după doi ani consecutivi de scădere agresivă, însă este greu să lucrezi cu inflaţie, cu impredictibilitate fiscală, cu elemente care generează neîncredere, iar asta se vede în rândul consumatorilor, a declarat, marţi, preşedintele Asociaţiei Berarii României, Mihai Voicu.
"Evident, am traversat perioade mai puţin uşoare în ultima perioadă cel puţin. Factorii externi sunt cei care generează cele mai mari probleme. Industria sau piaţa în sine, în 2024, putem spune că a fost într-o zonă de stabilizare după doi ani consecutivi de scădere, o scădere agresivă. Suntem undeva la pragul critic, zicem noi, de 15 milioane de hectolitri după ce piaţa, la un moment dat, a fost chiar şi în zona de 20 de milioane, dar în ultimii 3-4 ani s-au pierdut mai mult de 1 milion de hectolitri. Asta nu ne-a descurajat sub nicio formă pentru că, da, este greu să lucrezi cu inflaţie, este greu lucrezi cu impredictibilitate fiscală, este greu să lucrezi cu elementele care generează neîncredere pentru că, de asemenea, dacă ne uităm la ce se întâmplă astăzi în piaţă, nu cred că mai vorbim de o criză financiară, vorbim de fapt de o criză de încredere. Asta se vede, cumva, în rândul consumatorilor şi cred că acest lucru se va reflecta şi în performanţa acestui an. Dar, încă o dată, suntem optimişti, optimişti rezervaţi, să spunem, vizavi de anul 2025. 2024 a fost un an de stabilizare, o creştere minoră de 1%, aproximativ", a afirmat Voicu, într-o conferinţă de presă.
"Evident, am traversat perioade mai puţin uşoare în ultima perioadă cel puţin. Factorii externi sunt cei care generează cele mai mari probleme. Industria sau piaţa în sine, în 2024, putem spune că a fost într-o zonă de stabilizare după doi ani consecutivi de scădere, o scădere agresivă. Suntem undeva la pragul critic, zicem noi, de 15 milioane de hectolitri după ce piaţa, la un moment dat, a fost chiar şi în zona de 20 de milioane, dar în ultimii 3-4 ani s-au pierdut mai mult de 1 milion de hectolitri. Asta nu ne-a descurajat sub nicio formă pentru că, da, este greu să lucrezi cu inflaţie, este greu lucrezi cu impredictibilitate fiscală, este greu să lucrezi cu elementele care generează neîncredere pentru că, de asemenea, dacă ne uităm la ce se întâmplă astăzi în piaţă, nu cred că mai vorbim de o criză financiară, vorbim de fapt de o criză de încredere. Asta se vede, cumva, în rândul consumatorilor şi cred că acest lucru se va reflecta şi în performanţa acestui an. Dar, încă o dată, suntem optimişti, optimişti rezervaţi, să spunem, vizavi de anul 2025. 2024 a fost un an de stabilizare, o creştere minoră de 1%, aproximativ", a afirmat Voicu, într-o conferinţă de presă.
La rândul său, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Constantin Bratu, a subliniat că 2024 a fost anul în care s-a reuşit stoparea scăderii pieţei de bere din România, după creşteri succesive de accize, producătorii de bere făcând eforturi nu numai în a comercializa produsele, dar şi în a veni cu inovaţie în ceea ce priveşte sortimentele.
"2024 a fost un an, eu zic, cu un impact în ceea ce priveşte setarea de obiective pentru 2025. A fost anul în care am oprit scăderea de piaţă generată de nişte creşteri de accize succesive de aproape 40% în ultimii trei ani, o stagnare care ne poziţionează pe acest platou. 2025 va fi un an în care producătorii de bere vor lupta să fie cât mai aproape de consumator, astfel încât să ne apropiem, dacă vreţi, la media de producţie dintre 2015-2018, care a fost undeva la 16,6 milioane de hectolitri. În aprilie anul viitor o să avem bucuria să vedem dacă dorinţa noastră va fi şi îndeplinită. Suntem foarte aproape de pragul clinic. Eforturile pe care producătorii de bere le-au făcut nu sunt numai în a comercializa acest produs, dar şi în a veni cu inovaţie şi cu sortimentele", a susţinut Bratu.
Potrivit acestuia, o analiză realizată asupra diferitelor segmente de bere care au evoluat pozitiv anul trecut, arată că berea fără alcool a consemnat o creştere de 15% faţă de 2023, depăşind un prag istoric în România de 6%.
"Practic, începe să fie foarte apreciată şi consumată de români. Într-un studiu realizat acum ceva timp, aproximativ 3 din 10 români declară că beau săptămânal bere fără alcool. Mixurile de bere fără alcool cu sucuri de fructe iarăşi sunt o categorie în creştere, dovadă că gusturile şi nevoia de diversificare a portofoliului este bine primită de consumatori. 2024 a fost un an marcat de evenimente sportive. Evenimentele sportive ce au făcut? Împreună cu berea, cu care au în comun un atribut, acela de socializare, de convivialitate, cum ne place să spunem, i-au adus laolaltă (pe români - n. r.). Unde puteau să-i aducă laolaltă decât în cadrul unei terase, ceea ce a dus la o creştere a segmentului de bere la draft, dar încă suntem sub vârful pe care l-am avut în perioada de glorie", a explicat directorul general al asociaţiei.
De asemenea, doza a înregistrat o creştere cu aproximativ 9% comparativ cu anul trecut.
"Berile comercializate în ambalaje de sticlă (...) s-au situat în zona de platou, iar berea la pet a scăzut cu 4% (faţă de 2023 - n. r.). Dacă acum 10 ani berea comercializată la pet era undeva la 50 - 53% din piaţă, la nivelul anului trecut vorbim de un prag de 35%. În acest context în care s-a reuşit o stabilizare, s-a reuşit o uşoară creştere a consumului în HoReCa. Am înregistrat şi am depăşit pragul psihologic de 10% a vânzărilor de bere în sistemul on-trade. În perioada pre-covid ajunsesem către 20%. Deci, practic, mai avem de recuperat şi împreună cu cei din HoReCa poate că e bine să gândim nişte acţiuni comune, astfel încât berea să fie consumată mai mult în locaţiile lor", a adăugat Constantin Bratu.
Piaţa berii este unul dintre puţinele sectoare în care consumul de bere este acoperit în proporţie de 97% de producţia locală, ceea ce protejează industria de fluctuaţiile externe.
"Dacă analizăm harta României şi distribuţia fabricilor pe judeţe, producţia de bere susţine economiile locale în aproape trei sferturi (75%) din ţară. Berea reprezintă una dintre puţinele industrii cu o amprentă cu adevărat naţională, fiind produsă în 30 din 41 de judeţe. Producţie de bere nu se face doar la Bucureşti, Ploieşti, Timişoara, Iaşi, Braşov sau Cluj-Napoca, ci se face şi la Poiana Mărului, Mărginimea Sibiului sau Măneciu-Ungureni. La 20 de ani de Berarii României putem spune că sectorul berii din România este cu adevărat unul naţional, nu doar la nivel de consum - 97% asigurat din producţie internă - dar şi la nivel de producţie", a mai spus el.
Potrivit acestuia, tot hameiul produs în România este folosit de industria românească a berii, iar importul este doar sporadic şi ajunge undeva la 20%.
"100 la sută hameiul românesc este înglobat în fabricile de bere, importul este sporadic şi undeva la 20%. Suntem, împreună cu membrii din Asociaţia Producătorilor de Hamei, în dialog cu Ministerul Agriculturii, pentru dezvoltarea acestei culturi, dar este o cultură care are nevoie de cel puţin 3-4 ani pentru a produce, deci, investiţiile sunt foarte mari, iar investiţia în infrastructura pentru cultura de hamei, acei spalieri pe care îi vedeţi, acum câţiva ani de zile depăşea 10.000 de euro. Deci, este o investiţie care trebuie planificată din timp, dar, pe măsură ce piaţa se va dezvolta, producătorii de hamei au în producătorii de bere un client fidel", a concluzionat reprezentantul Asociaţiei.
La finalul anului 2024, în România existau 89 de fabrici de bere şi microberării, şi 85 de producători de bere, cu opt mai puţin decât în anul anterior.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 11 / 18799 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv dreptul muncii | Consultanță
Eveniment Schoenherr pentru companii active în domeniul alimentar - reglementări, tendințe și practică: 8 mai 2025, București
O singură casă de avocatură locală independentă concurează la titlul de ”Firma anului în România” în cadrul IFLR Europe Awards 2025, ceremonie ce va avea loc joi | NNDKP, Schoenherr și Clifford Chance Badea, printre firmele aflate pe lista scurtă a premianților din acest an
Filip & Company a asistat grupul Digi la contractarea unui împrumut de peste 54,7 mil. € în România și a unui împrumut de 275 mil. € în Spania | Alexandru Bîrsan (co-managing partener) și Rebecca Marina (counsel), în prim plan
VIDEO | Pastila de insolvență – Procedurile de restructurare (powered by ZRVP)
Rundă de promovări la ZRVP | Echipa de seniori a firmei crește cu șapte avocați. Dr. Cosmin Vasile: ”Ceea ce definește avocatul ZRVP este căutarea obsesivă a soluției juridice care să răspundă cel mai bine nevoilor clientului, iar aceasta este calitatea cheie a fiecărui membru al echipei ZRVP și primul criteriu care stă la baza promovărilor anuale”
CMS anunță noi promovări în România | Alina Tihan preia rolul de Partener în departamentul de Finanțe, iar Andrei Tercu devine co-coordonator al departamentului de Taxe. Horea Popescu, Managing Partner: ”Abilitățile lor de lideri și capacitatea de a obține rezultate excepționale le-a adus încrederea și aprecierea tuturor”
Chambers Europe 2025 | Cele mai bune firme locale de avocați în 9 arii de practică. NNDKP, Filip & Company, Schoenherr, RTPR și Țuca Zbarcea & Asociații au cele mai multe nominalizări pe prima bandă a performanței profesionale
Bondoc și Asociații a anulat un Proces-verbal de sancționare emis în materia RO e-Transport. Ce avocați au fost în echipa de proiect
Trei avocați români de la Bondoc & Asociații, Filip & Company și DLA Piper sunt considerați ‘Eminent Practitioners’ în practica de fuziuni și achiziții. Clasamentul Chambers Europe 2025, cu cei mai buni avocați de Corporate ̸ M&A din România
Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2025 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. Nouă avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...