
Badea (BNR): România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privinţa intermedierii financiare
02 Aprilie 2025
AgerpresLeonardo Badea a afirmat că atât timp cât sistemul bancar dispune de lichiditate adecvată şi stabilă, preferinţa unor companii pentru finanţare externă semnalează, mai degrabă, provocări de competitivitate ale ofertei interne de creditare, decât constrângeri reale de resurse.
România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privinţa intermedierii financiare, fiind pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală şi de Est, la o distanţă considerabilă faţă de restul regiunii, a afirmat, miercuri, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).
"Intermedierea financiară nu este doar o chestiune de raportări contabile sau de indicatori de sistem. Ea exprimă, în esenţă, încrederea care leagă economia reală de finanţare: încrederea populaţiei şi a antreprenorilor că regulile sunt aplicate corect şi echitabil, în interesul general; încrederea băncilor că pot gestiona riscuri într-un cadru predictibil; şi, nu în ultimul rând, încrederea decidenţilor că mecanismele de piaţă pot susţine dezvoltarea şi progresul, fără a pune în pericol echilibrele fundamentale. Datele cele mai recente întăresc un diagnostic deja cunoscut: România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privinţa intermedierii financiare. Totuşi, sectorul bancar din ţara noastră traversează o perioadă bună, având o serie de indicatori fundamentali în bandă cu cel mai redus risc, conform încadrării Autorităţii Bancare Europene, menţionând aici rata fondurilor proprii de nivel I, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate sau indicatorii de profitabilitate. Însă, în trimestrul al treilea din 2024, activele sectorului bancar erau de numai 49,8% din PIB. Comparativ, în Bulgaria cifra era de 92,7%, în Polonia 93%, în Ungaria 106,3%, în Cehia 130,81%, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 214%. Suntem, aşadar, pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală şi de Est, la o distanţă considerabilă faţă de restul regiunii - practic, la jumătate faţă de următorul stat clasat", a precizat Leonardo Badea.
"Intermedierea financiară nu este doar o chestiune de raportări contabile sau de indicatori de sistem. Ea exprimă, în esenţă, încrederea care leagă economia reală de finanţare: încrederea populaţiei şi a antreprenorilor că regulile sunt aplicate corect şi echitabil, în interesul general; încrederea băncilor că pot gestiona riscuri într-un cadru predictibil; şi, nu în ultimul rând, încrederea decidenţilor că mecanismele de piaţă pot susţine dezvoltarea şi progresul, fără a pune în pericol echilibrele fundamentale. Datele cele mai recente întăresc un diagnostic deja cunoscut: România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privinţa intermedierii financiare. Totuşi, sectorul bancar din ţara noastră traversează o perioadă bună, având o serie de indicatori fundamentali în bandă cu cel mai redus risc, conform încadrării Autorităţii Bancare Europene, menţionând aici rata fondurilor proprii de nivel I, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate sau indicatorii de profitabilitate. Însă, în trimestrul al treilea din 2024, activele sectorului bancar erau de numai 49,8% din PIB. Comparativ, în Bulgaria cifra era de 92,7%, în Polonia 93%, în Ungaria 106,3%, în Cehia 130,81%, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 214%. Suntem, aşadar, pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală şi de Est, la o distanţă considerabilă faţă de restul regiunii - practic, la jumătate faţă de următorul stat clasat", a precizat Leonardo Badea.
El a menţionat că este important să facem o distincţie de natură analitică, având în vedere că volumul creditelor este o variabilă de stoc, în timp ce produsul intern brut este o variabilă de flux. În opinia sa, această diferenţă de natură afectează sensibilitatea lor la şocuri economice: PIB-ul reacţionează mai rapid şi mai amplu la şocuri tranzitorii, în timp ce soldul creditului este influenţat mai ales de factori structurali sau conjuncturali, cu efecte întârziate.
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, pe termen mediu, în cazul României, ritmul de creştere economică ne-a plasat printre cele mai performante economii din regiune. El a menţionat că această evoluţie a impulsionat dinamica PIB-ului şi, implicit, a afectat gradul de intermediere printr-o modificare accelerată a numitorului. Chiar dacă, concomitent, s-au înregistrat creşteri substanţiale în volumul de credite noi acordate, acestea nu au fost suficiente pentru ca stocul total de credite - şi, prin extensie, activele bancare - să ţină pasul cu viteza de creştere a economiei.
"Intermedierea redusă nu este rezultatul unei singure disfuncţionalităţi, ci exprimă un ansamblu de cauze structurale, comportamentale şi instituţionale, care trebuie înţelese în toată complexitatea lor. Pentru a ilustra mai clar structura elaborată a acestor mecanisme, aş dori să mă opresc, într-o primă etapă, asupra segmentului creditului ipotecar. România se distinge, în acest domeniu, prin trei trăsături particulare în contextul Uniunii Europene: deţine cea mai ridicată rată de proprietari de locuinţe; înregistrează o pondere semnificativă a tranzacţiilor imobiliare efectuate cu bani lichizi, în afara creditului bancar; şi, deşi poate părea surprinzător, ţara noastră se află printre statele europene cu cele mai scăzute preţuri la proprietăţile rezidenţiale. Cred că trebuie spus clar: aceste trăsături nu reprezintă vulnerabilităţi în sine. Ele pot fi interpretate ca expresii ale unei bunăstări relative - un rezultat al unor politici de locuire, al structurii sociale şi al unui comportament prudent al populaţiei. Totuşi, în mod paradoxal, ele limitează volumul creditului ipotecar. În acelaşi timp însă, contribuie la o formă de echilibru economic şi social", a spus Leonardo Badea.
În mod similar, şi în cazul companiilor, Leonardo Badea a precizat că au fost identificate câteva trăsături structurale care influenţează în mod semnificativ nivelul de intermediere bancară în România.
"De exemplu, prevalenţa creditului comercial între firme amplifică riscul de contagiune în faţa unor şocuri adverse, mai ales în condiţiile în care furnizorii de astfel de credite nu dispun, de regulă, de capacitatea de absorbţie a riscurilor pe care o au instituţiile de credit. Reamintesc faptul că România este ţara cu cea mai mare utilizare a creditului comercial la nivelul UE, reprezentând circa 20% din pasivul bilanţier agregat. În 2023, datoriile comerciale la nivelul companiilor nefinanciare au înregistrat o creştere de 7% faţă de anul precedent, la 421 miliarde lei - de peste două ori mai mult decât creditarea bancară. Acestea au o rată de neperformanţă, calculată ca pondere a restanţelor faţă de furnizori în total datorii comerciale, de 11%, semnificativ mai mare faţă de rata de neperformanţă aferentă creditelor bancare. Totodată, un segment consistent de companii mari preferă creditarea externă în valută, ceea ce face ca îndatorarea privată externă să crească, contribuind la presiuni suplimentare asupra echilibrelor macroeconomice, situaţie nejustificată în contextul în care resursele interne de finanţare sunt consistente, iar raportul credite/depozite se menţine sub 70%", a explicat Leonardo Badea.
Potrivit acestuia, rezultă de aici cel puţin o oportunitate nevalorificată, aceea de a transforma mai eficient economisirea internă în creditare productivă.
Leonardo Badea a afirmat că atât timp cât sistemul bancar dispune de lichiditate adecvată şi stabilă, preferinţa unor companii pentru finanţare externă semnalează, mai degrabă, provocări de competitivitate ale ofertei interne de creditare, decât constrângeri reale de resurse.
"De asemenea, având acces limitat la finanţarea bancară, un număr mare de companii cu capitaluri proprii negative consumă resurse, capital şi forţă de muncă, care ar putea fi direcţionate spre entităţi mai productive. Ele perpetuează o alocare ineficientă a factorilor de producţie, limitează potenţialul de creştere economică, întreţin fragilitatea şi volatilitatea ofertei şi pieţei muncii pe timp de criză. Numărul companiilor subcapitalizate a fost în 2023 de 260.000 companii, o creştere cu 9% faţă de anul anterior, acestea ajungând să reprezinte 31% din totalul firmelor din economie.
Chiar şi în acest context, orice planuri care vizează o creştere a intermedierii financiare trebuie construite cu grijă - având permanent în vedere nevoia de sustenabilitate, rezilienţă şi robusteţe a sistemului financiar. Pentru că nu orice creştere este benefică - ci doar aceea care are la bază fundamente solide, este diferenţiată, adaptată şi însoţită de mecanisme robuste de evaluare a riscurilor", a mai spus Leonardo Badea.
Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României a participat miercuri la conferinţa cu tema "Ancore strategice pentru dezvoltarea sectorului bancar în noul context global", organizată de BNR şi Academia de Studii Economice Bucureşti.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 9 / 9388 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS asistă SYNLAB cu privire la vânzarea unor părți semnificative din operațiunile sale de diagnostic de laborator din Europa de Est. Echipa care a acordat asistență pe aspectele de drept românesc, coordonată de Rodica Manea (Partener)
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv dreptul muncii | Consultanță
Women Lawyers | Doamnele sunt bine reprezentate în structura Popescu & Asociații, unde coordonează cu succes mandate provocatoare și complexe, contribuind la poziționarea firmei în rândul liderilor din piața avocaturii. Loredana Popescu, Partener și unul dintre fondatorii firmei: ”Femeile au, de obicei, capacitatea de a asculta cu adevărat, de a înțelege nu doar litera legii, dar și implicațiile umane ale unei spețe. În negocieri, avem răbdare, tact și o abilitate de a crea strategii pe termen lung. Totodată, în litigii, suntem perseverente și strategice”
Eveniment Schoenherr pentru companii active în domeniul alimentar - reglementări, tendințe și practică: 8 mai 2025, București
O singură casă de avocatură locală independentă concurează la titlul de ”Firma anului în România” în cadrul IFLR Europe Awards 2025, ceremonie ce va avea loc joi | NNDKP, Schoenherr și Clifford Chance Badea, printre firmele aflate pe lista scurtă a premianților din acest an
Filip & Company a asistat grupul Digi la contractarea unui împrumut de peste 54,7 mil. € în România și a unui împrumut de 275 mil. € în Spania | Alexandru Bîrsan (co-managing partener) și Rebecca Marina (counsel), în prim plan
VIDEO | Pastila de insolvență – Procedurile de restructurare (powered by ZRVP)
Rundă de promovări la ZRVP | Echipa de seniori a firmei crește cu șapte avocați. Dr. Cosmin Vasile: ”Ceea ce definește avocatul ZRVP este căutarea obsesivă a soluției juridice care să răspundă cel mai bine nevoilor clientului, iar aceasta este calitatea cheie a fiecărui membru al echipei ZRVP și primul criteriu care stă la baza promovărilor anuale”
CMS anunță noi promovări în România | Alina Tihan preia rolul de Partener în departamentul de Finanțe, iar Andrei Tercu devine co-coordonator al departamentului de Taxe. Horea Popescu, Managing Partner: ”Abilitățile lor de lideri și capacitatea de a obține rezultate excepționale le-a adus încrederea și aprecierea tuturor”
Chambers Europe 2025 | Cele mai bune firme locale de avocați în 9 arii de practică. NNDKP, Filip & Company, Schoenherr, RTPR și Țuca Zbarcea & Asociații au cele mai multe nominalizări pe prima bandă a performanței profesionale
Bondoc și Asociații a anulat un Proces-verbal de sancționare emis în materia RO e-Transport. Ce avocați au fost în echipa de proiect
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...