Barbu (Telecomunicaţii CFR): Vrem să ieşim pe piaţă, să se ştie că suntem o alternativă foarte bună pentru furnizorii de servicii de telecom

 

El a subliniat că infrastructura de fibră optică a companiei, care însumează 6.000 de kilometri, este o reţea sigură şi sunt destul de puţine deranjamente. Mai mult, sunt angajaţi ai companiei în toate gările, care pot interveni destul de rapid pentru a remedia orice fel de deranjament.

 

Totodată, Mihai Barbu a menţionat că Telecomunicaţii CFR caută soluţii tehnice de rezolvare a lipsei de semnal pentru datele mobile din unele zone traversate de trenuri.

 

Mihai Barbu: Noi suntem o companie care a ieşit pe profit, una dintre puţinele companii din subordinea Ministerului Transporturilor care face profit. Anul trecut am avut şi investiţii destul de mari, mai mari decât oricând. Compania există din 2002 şi anul trecut a fost primul în care s-au făcut investiţii destul de mari în upgradarea reţelei de fibră optică, în echipamente şi scule, utilaje pentru desfăşurarea activităţii în condiţii mai bune.

 

Ca şi cifre, din 2002 până în 2021 s-au construit 750 de kilometri de reţea şi numai anul trecut am construit 550 de reţea de fibră optică, ceea ce înseamnă cam 10% din totalul reţelei pe care noi o administrăm. Această reţea de fibră optică deserveşte în primul rând companiile feroviare, în primul rând CFR SA, şi oferă servicii de comunicaţii pentru aceste companii, dar nu numai. De anul trecut am ieşit şi în piaţă cu această reţea despre care vă spuneam că este destul de întinsă, este cea mai mare reţea de infrastructură de telecom din România. În afară de companiile care oferă servicii de telecom, furnizăm şi pentru ceilalţi operatori, pentru cei din zona privată. Le oferim servicii de transport date, dar şi alte servicii pe care ni le solicită.

 

Anul trecut, am crescut veniturile faţă de 2020 cu 6%, iar veniturile acestea sunt din serviciile cu terţii, pentru că celelalte sunt contracte care se fac la fel în fiecare an. De asemenea, am terminat fără datorii la stat, fără datorii către cineva.

 

Peste 6.000 de kilometri cu ce am făcut anul trecut, iar anul acesta mai facem 200 de km şi, uşor-uşor, creştem. Cred că la anul vom face iarăşi mai mult. Avem şi o limită la care ne vom opri, dar limita este destul de departe. Noi administrăm o reţea de fibră optică de 6.000 de km, dar mai avem încă 5.000 de km de reţea analogică, pe care trebuie să o înlocuim, pentru că noi asta facem de fapt: înlocuim reţeaua analogică cu reţea digitală, pentru că tot vorbim de digitalizare. Ne oprim undeva la 5.000, dar până la 5.000 avem mult de construit. Deci, va trebui să înlocuim toată reţeaua analogică cu reţea de fibră optică. Fiind proprietatea noastră, este mult mai uşor să o înlocuim. Atunci o să devenim proprietarii unei reţele de fibră optică destul de mare. Din această reţea, mare parte este proprietatea statului român, în concesiune la CFR SA şi în administrare la noi, acum. Nu se întâmpla acest lucru până anul trecut, spre sfârşitul anului, şi nu puteam să furnizăm servicii decât pe reţeaua noastră care era formată din acei 750 de km care s-au construit din 2002 şi până în 2021 plus ce am făcut noi anul trecut. Acum putem să furnizăm servicii pe toată această reţea.

 

Mi-am propus ca această companie să înceapă să iasă pe piaţă, să se audă de ea şi să se ştie că este o alternativă foarte bună pentru servicii de transport de date. Este cea mai întinsă reţea din România. Mai există un singur operator, proprietar de infrastructură telecom din România care doar asta oferă, are şi reţeaua Net City din Bucureşti şi mai are o reţea naţională, dar în rest sunt aceste companii de stat - Transelectrica, care are doar reţeaua pe stâlpii de înaltă tensiune, şi noi, care putem să oferim servicii pentru toţi operatorii din România. Şi avem capacitate liberă în reţea destul de mare, adică chiar putem să oferim servicii la un nivel destul de mare. Sperăm să-i convingem, sperăm să aducem cât mai mulţi în reţeaua noastră şi atunci veniturile din terţi, cum le numim noi, să crească şi să nu mai fie această presiune pe care noi o punem pe zona feroviară pentru serviciile pe care le oferim lor.

 

Eu cred foarte mult în această companie, că va putea să fie un jucător în piaţă, dar un jucător care joacă la nivel mare, şi se va întâmpla destul de curând. Am reuşit aici să mai schimbăm destul de multe lucruri, modul de organizare, mentalitate, am reuşit să aducem şi oameni mai tineri, cu altă viziune, cu altă determinare şi am reuşit să facem lucruri bune. Cred că este o companie - sau una dintre puţinele companii - care chiar funcţionează în regulă.

 

Asta şi facem: aducem cât mai mulţi oameni care termină şcoala, dar mai avem o sursă de atragere a angajaţilor. Companiile mari încep să se unească, de exemplu Orange cumpără Telekom, Vodafone preia UPC, RCS cumpără Akta, şi atunci rămân nişte oameni fără serviciu şi îi atragem către noi, numai că avem o problemă: trebuie să ridicăm puţin nivelul salarial, şi o facem. Şi atunci îi aducem către noi, pentru că le oferim în primul rând stabilitate, un loc de muncă sigur. Dacă şi veniturile salariale sunt aproape de nivelul pe care l-au avut, oamenii sunt mulţumiţi şi, aşa, putem să aducem oameni mai tineri, oameni pregătiţi, pentru că au lucrat în domeniu, şi să putem să creştem.

 

Lucrăm cu toate companiile care oferă servicii de telecom în România. Cu absolut toate. Serviciile sunt de transport date, de colocare de echipamente, de colocare de antene pe pilonii noştri, absolut toate serviciile pe care ni le solicită ei prin prisma asta, a serviciilor de telecomunicaţii.

 

Sunt câteva tendinţe ale unor companii de telecomunicaţii să intre pe piaţă, dar doresc contracte pe un termen mai lung, ceea ce noi nu putem face. Suntem în discuţii cu ei să-i convingem să încheie contract pe un termen mai scurt, cât putem noi face, şi să-i atragem către noi. Sunt companii care vor să tranziteze România, sunt destule, şi noi suntem prezenţi în multe ieşiri din ţară şi ar fi o variantă bună pentru ei. Deocamdată nu am reuşit să-i convingem să facă un contract pe un termen mai scurt. Ei vor pe 15 ani, ceea ce noi nu putem face, pentru că acel contract pe care îl avem cu CFR SA este doar pe 5 ani şi nu putem face decât în interiorul acelui contract. Eu sunt convins că acel contract se va reînnoi automat, dar acestea sunt condiţiile legale.

 

Deci, anul trecut am construit reţeaua de la Satu Mare la Episcopia Bihor, de la Salva la Sighet, de la Târgu Jiu la Filiaşi, Piatra Olt - Râmnicu Vâlcea, Mogoşoaia - Urziceni şi Vereşti - Botoşani. Total 550 de km de reţea pe care am construit-o anul trecut.

 

S-a făcut Bugetul de Venituri şi Cheltuieli, săptămâna trecută am avut şedinţa Consiliului de Administraţie care a avizat acest buget şi merge la Adunarea Generală a Acţionarilor spre aprobare şi apoi către ministerele avizatoare. Sperăm ca într-un timp scurt să avem bugetul şi este o situaţie foarte bună faţă de anul trecut, când bugetul nostru a ieşit destul de târziu.

 

Aş vrea să fac o introducere legat de investiţiile de anul acesta. Noi avem foarte multe clădiri în toate gările din România, unde avem echipamente şi o parte dintre ele sunt într-un stadiu de degradare destul de mare. Şi atunci anul acesta investim în repararea acestor clădiri. Începem cu clădirile mai importante, unde avem echipamente mai multe şi încercăm să le reparăm. Sunt situaţii în care chiar plouă înăuntru şi trebuie să reparăm acoperişurile. Nu facem decât reparaţii de acest gen, pentru a nu periclita activitatea, nu altfel de construcţii sau altceva, pentru că nu avem fonduri suficiente. Vă daţi seama că, dacă avem în fiecare gară din România, avem foarte multe spaţii. Este extrem de greu să le reparăm pe toate, dar anul acesta o să reparăm o parte dintre ele şi în continuare upgradăm reţeaua de fibră optică. Cam cu 200 de kilometri şi anul acesta. Anul acesta ar fi reţeaua între Carei-Sărmăşag, în Bucureşti, de la Palat - la canton, îi spunem noi, un loc de derivaţie undeva pe la Gara Basarab şi de acolo la centrul de colocare de la Enix Data, care este undeva la staţia de metrou Pipera. Apoi mai vrem Caransebeş - Drobeta Tr. Severin. Ar trebui să mai ieşim pe la Vidin din ţară, Craiova - Golenţi şi să upgradăm reţeaua de la Arad la Nădlac, dar acestea sunt proiecte pentru perioada următoare.

 

Anul acesta investim 5.363.103 lei, mai puţin decât anul trecut. Anul trecut am investit în jur de 7 milioane de lei, dar, cum vă spuneam, anul acesta mergem către a repara aceste clădiri şi a cumpăra echipamente noi, pentru că în domeniul nostru tehnologia evoluează destul de rapid. Nu s-au mai cumpărat de mult echipamente şi anul acesta vom investi în acest lucru.

 

Nu, nu avem fonduri europene. Investiţiile le facem din fonduri proprii şi le facem în afară de reparaţiile acestea de care vă spuneam, pe care nu le putem face cu angajaţii noştri, În rest, toate le facem cu angajaţii noştri, adică upgradarea reţelei de fibră optică, construirea de reţele de fibră optică, absolut totul facem cu angajaţii noştri.

 

Sunt programate zece spaţii: două din Iaşi, două din Timişoara, patru din Braşov, unul din Galaţi şi unul din Cluj.

 

Toate gările, acolo unde clientul nostru, CFR SA, a solicitat. Este un serviciu pe care îl oferă CFR SA prin noi.

 

Avem proiectele acestea de investiţii, care pe de o parte sunt de construcţie de reţea de fibră optică, iar pe de altă parte reparaţiile acestor clădiri, şi încercăm uşor-uşor să informatizăm procesele interne. Am început cu salarizarea anul trecut, anul acesta continuăm cu resursele umane şi contabilitatea. Din păcate, până acum aceste procese interne nu erau informatizate, aşa au funcţionat, şi de anul trecut am început acest proces, îl continuăm anul acesta şi sper să-l şi finalizăm. De aceea, avem şi un plan de optimizare-eficientizare a activităţii noastre, în sensul în care aducem...Noi funcţionăm în fiecare sucursală - avem opt sucursale zonale - în fiecare sucursală zonală funcţionăm cu serviciu de contabilitate, cu serviciu comercial, resurse umane, SSM. Toate acestea le vom centraliza la nivel central, cu loc de muncă în acele sucursale. Aşa încercăm să optimizăm procesele interne, ca deciziile să fie puse în aplicare mult mai uşor. În fiecare sucursală vor rămâne cel puţin doi contabili, de exemplu, în funcţie de nevoile sucursalei. Sunt sucursale mai mari sau sucursale mai mici. Sunt sucursale cu 60 de angajaţi, gen Constanţa, sunt sucursale cu 110 angajaţi: Bucureşti, Cluj sau Iaşi. Sunt sucursale mari şi acolo vor fi doi economişti şi un contabil principal, în altele vor fi doar doi economişti. La fel şi în Comercial, vor rămâne mai puţini decât sunt acum, dar aşa a fost construită această companie. Cei din Comercial sunt la bază ingineri şi atunci ei merg către zona tehnică unde avem ceva probleme de personal, pentru că personalul nostru este destul de în vârstă, ies la pensie destul de mulţi şi atunci am găsit această variantă: ca inginerii din Comercial să meargă către zona tehnică. Aşa umplem acest gol din zona tehnică. Şi cred că din tot acest proiect al nostru nu vor pleca oameni, dar asta depinde şi de ei.

 

Nu avem nevoie să dăm oameni afară, pentru că ies destul de mulţi la pensie. Atunci când am venit eu director la această companie aveam 757 de angajaţi, apoi, la sfârşitul anului 2020, erau 695 şi la sfârşitul anului trecut 662.

 

Nu, noi nu am făcut deloc restrângerea activităţii. Este o situaţie normală: ies la pensie. Este un personal destul de în vârstă şi mulţi ies la pensie.

 

Noi nu avem această problemă, din fericire, pentru că activitatea aceasta de telecomunicaţii nu o facem doar noi, ci şi alte companii, şi atunci putem să atragem oameni, dar va trebui să facem nişte lucruri pe care am început să le facem, şi anume să creştem puţin salariul pe zona aceasta pur tehnică de lucru pe teren. Aici, noi suntem undeva mai jos decât piaţa şi va trebui să creştem puţin, ca să ajungem la nivelul companiilor care oferă servicii de telecomunicaţii în România şi, atunci, cu siguranţă vom atrage către noi oameni din piaţă. În rest, suntem în regulă cu nivelul salarial, dar aici pe zona tehnică va trebui să mărim puţin şi am făcut câţiva paşi. Primul pas a fost când am negociat contractul colectiv de muncă să nu mai majorăm salariile procentual, ci cu sumă fixă, tocmai ca tehnicienii cu salarii mici să aibă o creştere mai mare procentual. S-a întâmplat anul trecut, se întâmplă şi anul acesta - creştem cu câte 300 de lei în fiecare an salariul şi atunci ajungem la nivelul pieţei şi vom putea atrage din piaţă personal. Dăm tuturor angajaţilor, dar nu mai dăm procentual cum s-a făcut până acum, iar cei cu salarii mari încasau mai mult, iar cei cu salarii mici rămâneau tot cu salarii mici. I-am convins pe cei din sindicat să facem acest lucru, am venit cu argumente, au înţeles şi au acceptat şi am făcut un Contract Colectiv de Muncă pe doi ani pe care-l respectăm.

 

Nu vrem să facem angajări pe termen scurt şi foarte multe. Într-adevăr, vom face angajări acolo unde este nevoie, dar destul de puţine. Creştem mobilitatea, în schimb, prin intermediul maşinilor şi putem să suplinim această lipsă de personal. Sunt zone unde nu sunt deranjamente şi oamenii pur şi simplu stau. Atunci ne-am gândit: ''Ok, nu mai angajăm acolo, îi lăsăm să iasă la pensie şi creştem mobilitatea" şi atunci, de exemplu, de la Bucureşti la Urziceni, unde avem destul de mulţi oameni, poate ajunge cineva într-o oră. Şi atunci pentru ce trebuie să ţinem patru oameni la Urziceni? Dar nu-i dăm afară. Aşteptăm, ies oamenii la pensie şi creştem mobilitatea. Sucursala Bucureşti are la punctul de lucru de la Băneasa mai multe maşini şi pot ajunge în mai multe locuri. Crescând mobilitatea, suplinim lipsa aceasta de personal. Dar nu dăm oameni afară, ci doar cei care ies la pensie.

 

Pandemia nu ne-a afectat, pentru că serviciile noi le-am oferit în continuare. Nu ne-a afectat deloc, doar că am lucrat în schimburi, în ture, erau problemele acestea în spaţiile pe care le avem, să nu vină la aceeaşi oră toţi odată, dar nu ne-a afectat absolut deloc.

 

Venitul cel mai mare este din serviciile pe care le oferim principalului nostru client, care este CFR SA. Cu CFR SA avem cel mai mare contract şi de acolo vin cele mai mari venituri. Oferim servicii de telecomunicaţii, toate serviciile de care ei au nevoie pentru a oferi comunicaţii în reţeaua feroviară. Însă, anul trecut am făcut un lucru important şi probabil se va vedea uşor-uşor şi o creştere a veniturilor din terţi, pentru că ne-am gândit să scădem presiunea pe care o punem pe CFR SA şi astfel trebuie să aducem venituri din zona privată, din afara sferei feroviare. Atunci, anul trecut am reuşit să-i convingem pe cei de la CFR SA şi apoi cu sprijinul Consiliului de Administraţie, al ministerului, pentru că au fost implicaţi toţi în acest proces pe care noi l-am avut, am reuşit să administrăm toată reţeaua de fibră optică a statului român, care este proprietarul acestei reţele concesionată la CFR SA, şi să oferim pe surplusul de capacitate, pentru că noi nu folosim întreaga capacitate pentru CFR SA - să oferim servicii şi să aducem venituri suplimentare.

 

Am început de la finalul anului trecut să fim contactaţi de firmele acestea de telecom din România care oferă servicii şi să aducem venituri suplimentare de aici. Este un proiect în care eu cred foarte mult şi cred că va aduce venituri destul de mari în perioada următoare. Cum vă spuneam, noi suntem singura companie care administrează o reţea de infrastructură de telecomunicaţii prezentă în toate gările din România. Pe zona aceasta mai este doar Transelectrica, care are o reţea pe stâlpii de înaltă tensiune, dar ei nu trec prin oraşe, ei sunt în afara oraşelor, şi atunci pentru transportul.de date noi suntem o variantă foarte bună pentru furnizorii de servicii în România, ca ei apoi să-şi facă bucle locale în oraşe, să ofere servicii şi acolo să înceapă competiţia între ei pe preţuri, eventual. Dar, pentru transport, noi suntem o variantă foarte bună astăzi.

 

Pot să vă spun despre un proiect pe care am vrut noi să-l implementăm la CFR SA şi nu am renunţat, dar deocamdată nu am mai făcut nimic: un proiect pentru wi-fi în tren. Însă, în special operatorii feroviari privaţi de transport de călători au internet în tren de la furnizorii de servicii mobile. Acum toată lumea are un telefon şi poate intra direct pe telefon, nu-i mai trebuie wi-fi. Problema pe care o au călătorii este că sunt zone unde nu este semnal şi atunci chiar dacă ai telefon şi chiar dacă operatorul feroviar a pus wi-fi în tren tot nu este semnal. Şi atunci noi ne-am gândit, având această reţea care este în cursul căii ferate, să putem să oferim wi-fi din această reţea şi atunci vom avea semnal oriunde. Avem câteva constrângeri şi de aceea vă spuneam că deocamdată ne-am oprit puţin. Avem câteva constrângeri tehnice, dar sperăm să le rezolvăm. Avem o constrângere legată de alimentarea acelor echipamente cu electricitate, pentru că sunt de-a cursul căii ferate şi nu avem de unde să le alimentăm, dar căutăm soluţii. Acum sunt variante alternative, căutăm o soluţie şi acest proiect am vrea să îl implementăm. Noi am propus asta ministerului, companiei de căi ferate, toată lumea e de acord, dar trebuie să găsim soluţia tehnică şi îl vom implementa. Echipamentele nu costă foarte mult, reţeaua există, nu ar costa foarte mult. Trebuie doar să găsim variante alternative de alimentare cu energie electrică pentru aceste echipamente şi cam asta-i tot. Aici ne-am oprit, dar nu am renunţat la proiect.

 

Serviciul de transport date. Având această reţea atât de extinsă, serviciul de transport date îl oferim tuturor celor care îl solicită. Eu cred că, aşa cum spuneam şi mai devreme, suntem o alternativă foarte bună pentru furnizorii de servicii de telecom pentru România, pentru că nu ar mai investi în transport deloc. Ar investi doar în bucle locale şi unde investiţia este mai mică. Şi este o reţea sigură. Totuşi, reţeaua de cale ferată este o reţea sigură. Avem destul de puţine deranjamente şi avem şi oameni absolut în toate gările. Adică putem interveni destul de rapid şi remediem orice fel de deranjament. Aşa că pe asta vrem să mergem în continuare. Acesta este o ofertă pe care noi am făcut-o tuturor furnizorilor de servicii de telecomunicaţii în România şi au început să ne şi solicite. Avem destul de multe solicitări. O să mai vină solicitări probabil când îşi fac bugetele companiile mari şi este un serviciu pe care îl vom oferi cred că anul acesta destul de mult şi care va aduce venituri destul de mari.

 

Această pierdere a fost doar contabilă, pentru că nu s-a înregistrat la momentul la care această companie a fost dată în plată de către CFR SA statului român şi atunci am reglat această chestiune. Deja a apărut în Monitorul Oficial că nu mai este această pierdere şi suntem în regulă acum. Chiar a fost o situaţie destul de neplăcută, pentru că eram o companie pe profit, dar cu o pierdere atât de mare, dar am reparat lucrurile. Trebuia redus capitalul social, dar nu s-a făcut la acel moment. Am redus capitalul social acum, s-a eliminat pierderea şi cu asta s-a închis. Această companie făcea profit, care mergea să acopere această pierdere care nu exista. Acum s-au reglat lucrurile şi compania arată foarte bine din punct de vedere al datelor financiare.

 

Nu, deocamdată nu. Deocamdată trebuie să ne organizăm bine şi apoi vedem ce facem mai departe.