RETROSPECTIVĂ 2022 | Modificarea regimului de taxare a muncii, cap de afiş în materie de fiscalitate în acest an

Modificarea regimului de taxare a muncii a fost un subiect care a ţinut capul de afiş în această vară, după ce autorităţile au decis impozitarea tuturor contractelor de muncă la nivelul salariului minim, cu impact direct asupra contractelor cu timp parţial. 

Astfel, începând din august, contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate se stabilesc la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim pentru salariaţii care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor sub acest nivel.

Decizia a "mişcat" piaţa, întreprinzătorii şi analiştii prognozând, imediat, o creştere a concedierilor şi implicit a ratei şomajului, în timp ce autorităţile vorbeau despre scoaterea la lumină a economiei subterane.

Ministerul Muncii, prezenta, în august, date potrivit cărora numărul contractelor de muncă full-time a crescut după anunţul privind taxarea şi impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie, în data de 4 august fiind înregistrate 5.621.537 astfel de contracte, cu 27.974 mai multe faţă de 31 iulie 2022.
 
Ministrul de resort, Marius Budăi, sublinia, chiar, că nu crede că cineva îşi poate permite să trăiască în România cu 800 de lei, cât reprezintă salariul minim la jumătate de normă.

"Vreau să vă spun aici din două puncte de vedere. Unul, eu nu cred că cineva în România îşi poate permite să trăiască cu salariul minim la jumătate de normă, care înseamnă undeva până în 800 de lei, nu cred că poate trăi cineva cu 800 de lei pe lună (...) Dacă are mai multe astfel de contracte, înseamnă că este exceptat şi nu intră în această categorie. Doi: ca un vechi lucrător în casele de pensii, fost director de casă de pensii, vreau să vă spun că am văzut foarte multe dosare şi oameni care acum se complac să lucreze cu 2 lei pe hârtie şi cu 5 lei în mână", a precizat Budăi în 22 iulie.

Întrebat dacă această măsură ar putea duce la creşterea şomajului, ministrul Muncii a subliniat că nu se teme de aşa ceva, arătând că o astfel de iniţiativă a mai fost adoptată în trecut, generând transformarea unui număr de aproximativ 200.000 de contracte de muncă, în contracte de muncă cu normă întreagă.

Ulterior, în octombrie, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, anunţa că numărul contractelor part-time a crescut începând cu 5 septembrie şi, mai mult decât atât, a crescut şi valoarea acestora, iar acolo unde s-au transformat în contracte individuale de muncă lucrătorii vor primi mai mulţi bani.

"Piaţa s-a adaptat. Dacă în prima parte a aplicării măsurii am avut o scădere a contractelor part-time, dar evident, cam 70% s-au mutat pe contracte pe normă întreagă, începând cu 5 septembrie numărul contractelor part-time a crescut, dar, mai mult decât atât, a crescut valoarea contractelor part-time. Pentru a se înţelege foarte, foarte clar, această măsură este pentru lucrători. Acolo unde contractele part-time s-au transformat în contracte individuale de muncă, acei lucrători vor primi mai mulţi bani, pentru că este vorba de mai multe ore de muncă care sunt trecute pe contractul de muncă, se şi plătesc acele ore. Pe de altă parte, transformarea contractelor part-time, care la început erau parte din salariul minim, acum, fenomenul pe care îl avem, ceea ce este pozitiv, este că se transformă în contracte part-time la un nivel mult mai mare, astfel încât totalul acelui part-time să fie cel puţin contravaloarea unui salariu minim", a declarat Câciu în 5 octombrie, la finalul unei şedinţe de Guvern.

Părerea nu a fost împărtăşită şi de reprezentanţii companiilor care au arătat, la 1 august, că aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii care vor face concedieri în perioada următoare vor renunţa la toţi angajaţii part-time.

Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), la întrebarea "Aveţi salariaţi care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadraţi la nivelul salariului minim?", 45,3% dintre cei chestionaţi au menţionat că nu au angajaţi part-time cu salariu minim, iar 47,4% că au între unu şi patru angajaţi. În acest context, respondenţii au indicat măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajaţii part-time (plata contribuţiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore). Astfel, 47,7% din totalul angajatorilor intervievaţi care au evidenţiat că vor face concedieri au declarat că vor renunţa la toţi angajaţii part-time, 26,1% că vor renunţa la un angajat, iar 22,5% că vor concedia între doi şi cinci angajaţi.

La rândul lor, reprezentanţii unei companii de consultanţă au arătat, în toamna acestui an, că impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie va genera încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parţial, ce va conduce implicit la creşterea ratei şomajului.

Potrivit acestora, mediul de afaceri consideră că această măsură fiscală ignoră realitatea pieţei muncii şi specificul multor domenii de activitate, în condiţiile în care legislaţia muncii permite încheierea unor astfel de contracte de muncă cu timp parţial, flexibilitatea şi libertatea de alegere a modului şi a timpului de lucru reprezentând o preocupare importantă în ultimii ani pentru adaptarea la condiţiile socio-economice actuale.

"Mediul de afaceri consideră că această măsură fiscală ignoră realitatea pieţei muncii şi specificul multor domenii de activitate în condiţiile în care legislaţia muncii permite încheierea unor astfel de contracte de muncă cu timp parţial, flexibilitatea şi libertatea de alegere a modului şi a timpului de lucru reprezentând o preocupare importantă în ultimii ani pentru adaptarea la condiţiile socio-economice actuale. Printre efectele ce nu întârzie să apară, întrevedem încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parţial ce va conduce implicit la creşterea ratei şomajului. Aşadar, nu este greu de anticipat că supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parţial va avea efecte contrare celor aşteptate de autorităţi", a declarat pentru AGERPRES Serge R. Gonvers, country managing Partner, Baker Tilly Romania.

Consultantul a subliniat că măsura şi-a dovedit deja ineficienţa în condiţiile în care a mai fost implementată în 2017 şi eliminată după circa doi ani, în 2019.

Anterior ordonanţei privind contractele part-time, Ministerul Finanţelor a publicat, la început de iulie, o serie de propuneri de modificare a Codului Fiscal, multe cu aplicabilitate din ianuarie 2023.

Ministrul Finanţelor a explicat, la momentul respectiv, că multe dintre aceste măsuri fiscale au fost foarte mult timp amânate, fapt care a determinat intrarea României într-o procedură de deficit excesiv în anul 2020.

"Astăzi am adoptat forma finală a ordonanţei privind modificările la Codul fiscal. Sunt o o serie de măsuri care intră in vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi câteva măsuri care intră în vigoare începând din data de 1 august 2022. O să accentuez această chestiune privind abordarea echilibrată pe această reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziţii ale mediului public prin care s-a solicitat o abordare mai radicală. Guvernul a considerat că, la acest moment, având în vedere situaţia complicată prin care trecem, nu este oportun şi nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal ci este bine să-şi continue traiectoria de susţinere a mediului de afaceri şi de consolidare a mediului de afaceri onest", a subliniat ministrul Finanţelor.

O serie de modificări au intrat însă în vigoare la jumătatea acestui an, cele mai importante vizând majorarea accizelor la tutun şi alcool şi reducerea pragului pentru acordarea facilităţilor fiscale în industria alimentară şi în domeniul construcţiilor.

Pentru 2023, propunerile venite de la Finanţe vizează un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru sectorul HoReCa, fiind astfel eliminat impozitul specific, şi scăderea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro. De asemenea, impozitul pe dividende urmează să fie majorat la 8%, de la 5%, în prezent, iar la capitolul TVA, se are în vedere majorarea la 19% a cotei pentru băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr în timp ce pentru serviciile de restaurant, cazare şi catering se va reveni la cota de 9%. Totodată, va fi abrogată prevederea potrivit căreia persoanele fizice care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor.

În context, consultanţii fiscali au arătat că aceste modificări vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri şi au apreciat faptul că multe dintre ele sunt supuse dezbaterii şi aprobării cu şase luni înainte de intrarea în vigoare.

"Modificările fiscale anunţate zilele acestea de autorităţi vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri, însă, dincolo de complexitatea şi de efectul lor direct asupra contribuabililor vizaţi, este de apreciat faptul că multe dintre acestea, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2023, sunt supuse dezbaterii şi aprobării cu şase luni înainte de intrarea în vigoare, aşa cum prevede Codul Fiscal de multă vreme. Până acum, puţine au fost situaţiile în care această regulă a fost respectată", arăta, în 6 iulie, un material de opinie semnat de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

Pe de altă parte, în paralel cu măsurile anunţate, consultanţii au pledat pentru continuarea demersurilor pentru creşterea colectării la bugetul de stat, astfel încât pe termen mediu să poată fi evitate discuţiile legate de necesitatea majorării taxelor.

Conform Deloitte, majorarea impozitului pe dividende ar trebui corelată cu reducerea taxelor pe muncă.

"O altă propunere importantă din sfera impozitelor directe este cea referitoare la majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care urmăreşte, printre altele, să descurajeze utilizarea veniturilor din dividende de către anumite societăţi pentru remunerarea angajaţilor. Însă, pentru a avea efectul scontat, o astfel de măsură ar trebui însoţită de diminuarea taxelor pe muncă, care sunt necompetitive în ţara noastră", au precizat reprezentanţii companiei.

Reprezentanţii PwC au subliniat, la rândul lor, că cel mai mare impact al modificărilor de legislaţie fiscală va fi resimţit în sectoarele alimentar, turism şi real estate.

"Pentru unele băuturi (ape minerale şi ape gazeificate care conţin zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate, sau alte băuturi precum băuturile pe bază de soia), cota de TVA va creşte de la 9% la 19% începând cu 1 ianuarie 2023. Textul de lege face referire la anumite coduri tarifare care vor fi subiectul acestei majorări, şi anume codurile 2202 10 10 şi 2202 99", se menţionează într-un material semnat de Izabela Stoicescu, Senior Manager PwC România şi Cristina Florea, Senior Consultant PwC România, şi publicat în 9 august.

Plafonul pentru livrarea locuinţelor către populaţie pentru care se aplică TVA în cotă redusă de 5% va fi diminuat de la 700.000 lei la 600.000 lei (echivalentul a 120.000 euro) pentru o locuinţă de cel mult 120 metri pătraţi. Drept măsură tranzitorie, pentru livrările de locuinţe către populaţie pentru care sunt încheiate până la 1 ianuarie 2023 antecontracte, se aplică TVA 5% potrivit regulilor actuale (în limita sumei de 700.000 lei).

Totodată, dacă în prezent pot fi achiziţionate mai multe imobile cu cota redusă de TVA de 5% în limita a 450.000 lei (fără TVA), începând cu 1 ianuarie 2023, doar o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte 600.000 lei va putea fi achiziţionată în regim de TVA 5%, în mod individual sau în comun.

Pentru anul care urmează, autorităţile promit stabilitate fiscală. Într-o conferinţă de profil desfăşurată la jumătatea lunii noiembrie, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Alin Chitu, a anunţat că nu vor avea loc modificări bruşte de taxe pe parcursul anului viitor.
.
"Noi suntem acum, cel puţin pentru anul acesta, în grafic în ceea ce priveşte modificările legislative. Am avut OG 16, prin care au fost luate o serie de măsuri, unele nu au fost confirmate de Parlament, dar chiar şi aşa obiectivele noastre pentru anul 2023 sunt atinse, deci nu avem o presiune din perspectiva unor modificări bruşte, ca să ne ţinem de calendarul asumat", a spus Chitu, în cadrul conferinţei "PNRR - Investiţii pentru economia viitorului. Reforma fiscală", organizată de PwC România.

La rândul său, Lucian Heiuş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a completat, prezent la acelaşi eveniment, că nu ar mai trebui să existe nicio modificare în Codul fiscal anul viitor.