
Deficit de 1,58% din PIB, după primele două luni din 2025
26 Martie 2025
AgerpresÎn ianuarie, deficitul bugetar a fost de 0,58% din PIB.
Deficitul bugetar s-a situat la 1,58% din PIB, după primele două luni din acest an, comparativ cu 1,64% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanţelor.
"Execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB, faţă de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024", se menţionează în documentul publicat de MF.
În ianuarie, deficitul bugetar a fost de 0,58% din PIB.
După primele două luni, veniturile totale au însumat 89,66 miliarde lei, în creştere cu 3,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, şi accize, iar cheltuielile, în sumă de 119,90 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
"Execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB, faţă de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024", se menţionează în documentul publicat de MF.
În ianuarie, deficitul bugetar a fost de 0,58% din PIB.
După primele două luni, veniturile totale au însumat 89,66 miliarde lei, în creştere cu 3,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, şi accize, iar cheltuielile, în sumă de 119,90 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Pe partea de venituri, se remarcă contracţii în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări de TVA mai ridicate în primele două luni an/an) şi fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,22 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au rămas cvasi-constante.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 11 miliarde lei, înregistrând o creştere de 42,2% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+179%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, evoluţii pozitive au fost consemnate şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (18,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,4%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (cu efect din februarie a.c.) şi impozitul pe
veniturile din pensii (16,7%), a arătat Ministerul Finanţelor.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 33,16 miliarde lei, în creştere cu 9,7% (an/an), sub evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia mai temperată a acestor încasări este explicată parţial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel înregistrat în primele două luni ale anului trecut (3,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 2,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024).
Încasările nete din TVA au înregistrat 19,69 miliarde lei, în scădere cu 3,2% (an/an). Contracţia acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (6,08 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 4,43 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024), dar şi de un efect de bază ridicat.
Veniturile din accize au însumat 6,97 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,4% (an/an), susţinută de evoluţia pozitivă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%). În acelaşi timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică mai temperată, de 4,1%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 6,63 miliarde lei - nivel similar cu cel consemnat în primele două luni ale anului 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţiile au totalizat 4,41 miliarde lei, în scădere cu 46,4% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 119,90 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 6,5% din PIB la 6,3% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 28,10 miliarde lei, în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 14,74 miliarde lei, în creştere cu 2,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere de 16,3% se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,06 miliarde lei, cu 3,39 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 42,78 miliarde lei în creştere cu 10,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul implementării măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 2 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 528,62 milioane lei, precizează Ministerul Finanţelor.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 1,75 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (69,61 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 3,25 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,89 miliarde lei, în scădere cu 35,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 13 miliarde lei, cu 23,98% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 miliarde.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 23 / 18786 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS anunță noi promovări în România | Alina Tihan preia rolul de Partener în departamentul de Finanțe, iar Andrei Tercu devine co-coordonator al departamentului de Taxe. Horea Popescu, Managing Partner: ”Abilitățile lor de lideri și capacitatea de a obține rezultate excepționale le-a adus încrederea și aprecierea tuturor”
VIDEO | Pastila de insolvență – Procedurile de restructurare (powered by ZRVP)
Chambers Europe 2025 | Cele mai bune firme locale de avocați în 9 arii de practică. NNDKP, Filip & Company, Schoenherr, RTPR și Țuca Zbarcea & Asociații au cele mai multe nominalizări pe prima bandă a performanței profesionale
Bondoc și Asociații a anulat un Proces-verbal de sancționare emis în materia RO e-Transport. Ce avocați au fost în echipa de proiect
Trei avocați români de la Bondoc & Asociații, Filip & Company și DLA Piper sunt considerați ‘Eminent Practitioners’ în practica de fuziuni și achiziții. Clasamentul Chambers Europe 2025, cu cei mai buni avocați de Corporate ̸ M&A din România
Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2025 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. Nouă avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
Women Lawyers | Să fii femeie în lumea avocaturii înseamnă provocare, determinare, perseverență și o mare dorință de echilibru între viața personală și cea profesională. Irina Corcoveanu, Partener WHSimion & Partners: ”Poate că femeile au nativ o înclinație mai mare către o abordare mai empatică și o diversitate de perspective, însă aceste calități le pot manifesta în egală măsură și bărbații avocați. Diferența ar putea să fie mai degrabă de la o persoană la alta, decât de la un gen la altul”
KPMG Legal – Toncescu și Asociații, alături de cumpărător în tranzacția prin care Advanzia Education a preluat SDA Academy Romania. Laura Toncescu (Head of KPMG Legal) și Dragoș Iamandoiu (Partner), în prim plan
Women Lawyers | Doamnele au roluri principale și instrumentează proiecte majore la PNSA, firmă în care membrele echipei au un profil profesional bine conturat. Camelia Pătrașcu, Partener: ”Am ocazia de a profesa într-un mediu competitiv, alături de avocați de excepție. În fiecare zi descopăr ceva nou și apreciez deschiderea mea către învățare și inspirația pe care o găsesc în cei din jur”
Kinstellar asistă grupul de investiții private EMMA Capital în achiziția strategică a companiei Diamedix în România, Moldova, Bulgaria și Ucraina. Echipa pluridisciplinară din București, coordonată de Zsuzsa Csiki (Partener)
Practica de Litigii a Clifford Chance Badea obține o soluție favorabilă într-o speță transnațională vizând protecția terților de bună-credință afectați de o măsură de sechestru penal. Vicu Buzac (Senior Associate) a condus echipa din București
Women Lawyers | O femeie avocat poate aduce o perspectivă diferită, având în vedere diversitatea abilităților, precum atenția la detalii, capacitatea de a media conflicte și de a construi relații de încredere. Ana Maria Abrudan (Partener Mușat & Asociații): ”Un avocat de succes, indiferent de gen, este cel care aduce soluții inovatoare, construiește relații de încredere cu clienții și își dezvoltă constant aria de expertiză, având totodată abilitatea de a împărtăși aceste cunoștințe cu noile generații de avocați”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...