Conferința Anuală de Taxe PwC România: Actualul guvern va păstra cota unică de impozitare. Implementarea SAF-T și a celorlalte soluții digitale ar putea reduce GAP-ul de TVA cu două cifre

Implementarea SAF-T și a celorlalte soluții digitale (e-Factura, e-TVA, e-Transport, etc) ar putea reduce gap-ul (deficitul de colectare) de TVA cu două cifre, dar  și numărul controalelor fiscale. Domeniile de interes pentru Antifraudă sunt comerțul electronic, platformele alternative de transport și cele de intermediere servicii turistice, precum și producția și comercializarea de produse accizabile.

Despre aceste subiecte și nu numai s-a discutat în cadrul Conferintei Anuale de Taxe PwC România, care i-a avut ca invitați pe Alin Andrieș, secretar de stat Ministerul de Finanțe, Alexandru Drăghici, vicepreședinte Agenția Națională de Administrare Fiscală, Teodor Georgescu, Inspector General, DGAF, Daniela Tănase, Director general adjunct Ministerul Finanțelor Publice, și Geti Toma, Șef Serviciu, Direcția Generală de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile, Ministerul Finanțelor. Discuția a fost moderată de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, Ruxandra Târlescu, Liderul departamentului de servicii fiscale și juridice, și Ionuț Simion, Partener Taxe.

Puteți urmări conferința aici: https://www.youtube.com/live/FOuDzhn4Wjg

Alin Andrieș, secretar de stat Ministerul de Finanțe: În planul structural există câteva elemente ce țin de politica fiscală. Pe de o parte este taxarea proprietăților, cu obiectiv 2026, pe de altă parte este îmbunătățirea colectării și, în al treilea rând, este așa-numita reformă fiscală, care are la bază studiul realizat de către Banca Mondială.

Obiectivul pentru anul 2024 a fost să menținem pacea fiscală sau, altfel spus, să nu adoptăm măsuri fiscale cu impact în anul 2024. Am adoptat o serie de măsuri legislative de corectare a anumitor elemente din Codul fiscal și, bineînțeles, la finalul anului 2024 am adoptat ordonanța de urgență, așa-numită trenuleț, în care au fost o serie de măsuri fiscale, dar cu impact începând în anul 2025. Astfel, s-a introdus noua taxă specială pe construcții, s-a majorat impozitul pe dividende, s-au eliminat facilitățile fiscale în anumite sectoare de activitate. Bugetul pe anul 2025 a fost conturat pe acest cadru fiscal și, obiectivul nostru, atât în 2025, cât și în următorii ani, este să ne încadrăm în țintele de deficit.

În planul de guvernare care este, să spunem, acordul între cele trei partide aflate la guvernare, cota unică este un pilon principal. Din perspectivă politică și mai ales din perspectiva unui partid din coaliția de guvernare, este o linie roșie și astfel s-a decis ca actualul guvern să păstreze cota unică.

În momentul de față lucrăm cu colegii de la Banca Mondială și cu alți parteneri, astfel încât să updateze studiul inițial cu privire la reforma fiscală. Acest studiu abordează toate taxele și impozitele aplicabile și modalități alternative de îmbunătățire în vederea creării unui sistem fiscal mult mai corect pentru toți participanții, urmând ca după ce avem această variantă actualizată, să avem discuții la nivelul ministerului cu Comisia Europeană, cu toți partenerii, astfel încât să venim cu un set de propuneri. Urmează după aceea să avem discuțiile cu partenerii sociali, cu mediul de afaceri.

În momentul de față, nu există o decizie politică. Singura decizie politică cu privire la taxare sau în domeniul fiscal care a fost adoptată de Guvern a fost în luna decembrie, când s-a discutat și s-a adoptat Ordonanța de Guvern, trenuleț care a presupus o serie de măsuri.

Alexandru Drăghici, vicepreședinte Agenția Națională de Administrare Fiscală: SAF-T, e TVA, e-Transport, e-factura, toate aceste module generează informații pentru Big Data. Încercăm să le centralizăm, să extragem, astfel încât acțiunile de control, indiferent că sunt efectuate de structurile de antifraudă, de inspecție fiscală, de controlul marilor averi sau a persoanelor cu risc, să fie îndreptate doar către agenții economici care prezintă un risc real pentru administrarea fiscală. Pe parcursul anului trecut au fost acțiuni care poate, de multe ori, au deranjat mediul de afaceri, însă acele acțiuni erau efectuate tocmai în scopul de a reuși să acordăm mijloacele, instrumentele noastre de analiză, pentru că puteau să genereze greșeli sau să creeze un risc inexistent.

Unul din obiectivele noastre, așa cum am spus la început, este creșterea conformării voluntare a contribuabililor. Atâta timp cât datele primite sunt corecte și reușim atât noi, cât și dumneavoastră, să ne facem o idee foarte clară despre ceea ce se întâmplă cu aceste aceste module, vom constata că interacțiunea agenților economici cu organele de control va fi una din ce în ce mai scăzută. Nu urmărim sancționarea, nu acesta este este obiectivul nostru. Ponderea sumelor atrase sau stabilite suplimentar nu este una substanțială în totalul veniturilor ANAF. Rolul structurilor de control este mai degrabă unul în zona de salubrizare a mediului de afaceri, astfel încât oricare companie să își desfășoare activitatea într-un mediu concurențial corect și bine reglementat, astfel încât să nu fie scoase de pe piață de companii cu un comportament neloial.

În privința reducerii gap-ului de TVA, ca instrument de lucru în administrația fiscală a apărut fișierul standard SAF-T care era aplicabil doar contribuabililor mari. Ulterior, în 2023 și mijlocii și din 2025 trece și la contribuabilii mici. Practic, putem pune reducerea gap-ului de TVA pe seama unui singur modul digitalizat. Speranțele noastre pe viitor, odată cu implementarea și a celorlalte module - E-transport, e-TVA, E-factura sunt să scadă mult mai mult. Sperăm ca informațiile pe care le primim să le valorificăm, astfel încât să putem reduce nu doar cu o cifră, cu două cifre gap-ul de TVA.

Cred că cea mai mare provocare din activitatea noastră din ultima perioadă sunt fake news-urile și dezinformările. Ce face ANAF, cum impozitează, ce documente emite ANAF? Acum câteva săptămâni a fost o campanie legată de un document, practic o aliniere a unor formulare. Mesajul care a fost rostogolit în presă este că ANAF-ul va băga oamenii la pușcărie pentru situația în care nu se răspunde la somație. Punctul ANAF-ului este luat în considerare undeva, se spune pe pagina 10 a unor publicații. Cine este mai vocal sau știrea care are impactul cel mai negativ. Ea este promovată și în felul ăsta  decredibilizează  instituția sau modul de lucru al instituției.

Geti Toma, Șef Serviciu, Direcția Generală de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile, Ministerul Finanțelor: Ministerul Finanțelor a derulat în cursul săptămânii trecute și la sfârșitul lunii februarie o serie de întâlniri sectoriale pentru a cunoaște modul în care acest impozit pe construcții impactează sectoarele de activitate. Cadrul de reglementare din acest an diferă în anumite elemente importante față de cadrul pe care l-am aplicat în anul 2016 și pentru acești contribuabili a fost de interes modul în care vor fi stabilite categoriile de construcții. În cadrul normelor, punctele să zicem esențiale care vor fi definitivate vor viza valoarea de impozitare, regimul fiscal al acelor lucrări, să spunem, de modernizare sau a altor lucrări care se fac în general la partea de construcții care se află în utilizare în baza unui contract de chirie sau în baza altei forme de folosință. Și un alt aspect a fost legat de faptul că în anumite sectoare de activitate sau în conexiune cu impozitele sau cu valoarea care se plătește pentru clădirile din sfera de impozite locale trebuie realizate aceste conexiuni de valoare. După cum știm, impozitul pe construcții se stabilește printr-o diferență în raport cu acele clădiri pentru care se datorează impozit la autoritatea locală.  Eventualele modificări urmează să fie comunicate și va exista înaintea promovării acestora o dezbatere amplă cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri.

Daniela Tănase, Director general adjunct Ministerul Finanțelor Publice: Avem în curs de aprobare o Ordonanță de urgență a Guvernului pentru transpunerea unor directive cu care am întârziat. Este vorba de directiva care se referă la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici și mijlocii și trebuia transpusă de la 1 ianuarie 2025. Și mai sunt câteva prevederi din Directiva referitoare la cotele de TVA care se regăsesc în acest proiect de ordonanță de urgență. Proiectul este publicat pe site-ul ministerului, în transparență decizională și sperăm ca în cel mai scurt timp să fie adoptat. Sunt măsuri benefice mediului de afaceri, pentru că, o dată crește plafonul de scutire pentru micii întreprinderi de la 300.000 lei la 325.000 de lei și apoi se introduce posibilitatea operatorilor economici din România de a solicita aplicarea regimului de scutire și în alte state membre în care desfășoară operațiuni, cu condiția să nu depășească la nivelul Uniunii Europene un plafon de 100.000 de euro anual.

Dacă vorbim de directive cu modificări ulterioare în legislație, tocmai ce a fost adoptată directiva referitoare la TVA în era digitală. Directiva a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene în data de 11 martie, dar transpunerea acesteia se va face în timp. De exemplu, măsurile referitoare la raportarea anumitor informații din facturi, mai ales pentru tranzacțiile intracomunitare, vor trebui transpuse din 2030.

Teodor Georgescu, Inspector General, DGAF: Toate controalele antifraudă se desfășoară pe baza unei analize de risc făcută înaintea efectuării controlului. Aceasta se face conform Codului de procedură fiscală și în practică există anumite excepții. Pentru această analiză de risc avem nevoie, bineînțeles, de două componente majore: pe de o parte volumul de informații avut la dispoziție și, pe de altă parte, modulele de analiză automată a datelor, care să ne permită o intervenție pe mai multe criterii de risc. O dată cu noile obligații declarative impuse mediului de afaceri și mă refer la SAF-t, e- TVA, e-Transport, interconectarea caselor de marcat, avem la dispoziție un volum foarte mare de informații care ajung la dispoziția noastră în timp foarte scurt și ne dau posibilitatea unei intervenții mai rapide. Cel mai mare obiectiv al nostru este să identificăm din timp frauda, astfel încât să ne permită, pe de o parte, limitarea prejudiciului și, pe de altă parte, posibilitatea recuperării acestuia.

Un domeniu de interes major pentru noi este domeniul comerțului electronic. Economia mondială, nu numai cea românească, a făcut ca tranzacțiile în domeniul online să crească exponențial. Se așteaptă să depășească chiar și comerțul tradițional. Aici, un rol foarte important îl au acele directive europene care stabilesc în sarcina platformelor de intermediere online anumite obligații de raportare și de identificare a partenerilor de afaceri. Suntem în posesia anumitor informații care au fost furnizate de către platformele de intermediere servicii turistice gen Booking, gen Airbnb. Contribuabilii care au înregistrat venituri și nu le-au declarat, vor primi, în funcție de sumă și de riscul identificat, o notificare în care li se va aminti obligațiile legale și faptul că au fost identificați cu sume. Alții cu sume mari vor face deja obiectul unei verificări documentare sau control antifraudă, după caz.

Încă se mențin la cote foarte ridicate fraudele în domeniul online. În general, tranzacțiile care se efectuează cu ramburs, cu cash, cu ajutorul curierilor. Un alt domeniu de interes, sunt fraudele din domeniul tranzacțiilor intracomunitare sau internaționale. Intrarea României în Schengen a adus anumite schimbări, de maniera că toate structurile de control au trebuit să părăsească frontiera. A fost înlăturat primul filtru pe care îl aveam la frontiera țării. dar sistemul e-transport a înlocui cu succes acel filtru și sarcina noastră este ca prin acest sistem să creăm o bază cât mai exactă de date asupra tranzacțiilor care se efectuează cu produse de risc și mai ales cu produse din comerțul internațional. Un alt domeniu consacrat este producția și comercializarea produselor accizabile și mai avem niște domenii în care nu este respectată întrutotul legislația muncii și evidențierea tuturor impozitelor și contribuțiilor datorate salariaților, precum transportul alternativ.