Cum au reușit studenții Facultății de Drept din București să câștige locul I și mențiune pe echipe la Willem Vis (Hong Kong), cel mai mare și mai prestigios concurs de drept privat din lume. Cine sunt cei șase tineri care au obținut acest rezultat remarcabil și ce spun despre motivație, experiența acumulată, oportunități. De vorbă cu antrenorii despre selecția și pregătirea echipei

Performanța în Drept se obține prin multă muncă.Tinerii care își doresc o carieră de succes în domeniul juridic se pregătesc intens încă de pe băncile facultății pentru un astfel de parcurs.Și nu o fac doar participând la orele de curs și finalizând sesiunile de examene cu note cât mai mari.Se pregătesc și prin implicarea în cât mai multe activități extracurriculare, care le pot asigura o experiență utilă în viitoarea profesie.Competițiile de Drept naționale și internaționale sunt adevărate școli, cu un rol major în pregătirea experților în domeniul juridic.

Facultatea de Drept din cadrul Universității din București s-a remarcat, în ultimii ani, datorită locurilor fruntașe obținute la diverse concursuri internaționale.

În 2021, an în care pandemia ne-a obligat să trăim altfel, echipa acestei instituții de învățământ superior a reușit performanța de a obține locul I și mențiune pe echipe în cadrul fazei scrise a ediției a 18-a a concursului Willem Vis Hong Kong, cel mai mare și cel mai prestigios concurs studențesc de drept privat din lume.

Românii „s-au duelat” cu alte 153 de echipe și au dovedit, din nou, că școala noastră continuă să facă performanță.

Meritul pentru aceste rezultate de excepție aparține tuturor celor care s-au implicat în pregătirea modului în care Facultatea de Drept din București s-a prezentat în concurs. Antrenorii și studenții, printr-un efort conjugat, au muncit și au cules la final laurii acestui efort.

Experiențele trăite de ei pot reprezenta exemple pentru ceilalți. Din acest motiv, ^BizLawyer și-a propus să-i aducă în prim-plan pe studenții care au făcut parte din echipa de concurs, dar și pe antrenorii care au pus umărul la pregătirea acestor tineri.
Galeria antrenorilor include trei doamne cu o experiență vastă în pregătirea echipelor de concurs ale instituției de învățământ. Este vorba despre lect. univ. av. dr. Raluca Papadima, cadru didactic la Universitatea din București și la Collège Juridique d’Études Européennes, drd. Mihaela Gherghe, avocat în cadrul societății Rizoiu & Poenaru și Maria Avram, avocat în cadrul firmei Țuca, Zbârcea & Asociații.

Alături de ele, au oferit sprijin pedagogic în pregătirea echipei și câțiva practicieni și foști participanți la concurs, printre care Alin Florescu, David Oprea, Cristina Badea și Horia Rădulescu, precum și Crina Gealatu, Radu Văleanu, Cătălina Bîzîc, Șerban Dănescu, Gabriel Fusea, Ana Negrea, Daria Pătrășcoiu, Bogdan Popescu, Cezara Diaconescu, Claudia Mihalcea, Andreea Radu, Cătălin Apătean, Andreea Luca și Mălina Trifu.

Mihaela Gherghe (foto) ne-a povestit că antrenorii poartă foarte multe „pălării” pe parcursul pregătirii echipei de concurs. „În primul rând, asigurăm o bună parte din pregătirea teoretică. Studenții participanți la competiție sunt deseori în anul III de studiu, iar dreptul comerțului internațional și mijloacele de soluționare alternativă a disputelor se studiază în anul IV, așa că ne revine misiunea de a-i familiariza cu noțiunile noi. Urmează familiarizarea cu tehnici de cercetare, de redactare și de retorică, iar abia apoi ne putem concentra asupra problemei supuse discuției de organizatorii concursului. Pe măsură ce se apropie etapa orală căutăm evenimente unde studenții se pot antrena (așa-numite „pre-moots”, concursuri de pledoarii organizate pe baza aceleiași probleme care se dezbate și la concurs) și însoțim echipa. În anii trecuți am participat la astfel de concursuri la Hanovra, Munchen, Bruxelles, Tbilisi, New York, Chicago, Hong Kong și chiar Kuala Lumpur. În ultimii doi ani s-au mutat toate în mediul online, însă efortul studenților a fost cel puțin la fel de mare – au avut runde de pledoarii inclusiv la ora 4:30 (dimineața)”, a detaliat avocatul Rizoiu & Poenaru.

Expertul în Drept a subliniat faptul că antrenorii trebuie să ajute studenții să progreseze de la o zi la alta pe parcursul concursului efectiv. Iar una dintre principalele provocări este aceea de a putea remedia rapid orice „nu a mers” în cadrul unei pledoarii, astfel încât ziua următoare să nu mai intervină aceleași probleme.

Participarea la o competiție atât de importantă, așa cum este Willem Vis Hong Kong, implică multă muncă și mult efort, iar pregătirea concursului începe, de obicei, în luna mai a fiecărui an, la aproximativ o lună de la încheierea ediției precedente, imediat după selectarea noii echipe.

„Astfel, studenții se pregătesc timp de aproape un an pentru a participa la concurs. Lunile mai-octombrie sunt o perioadă de acumulare a noțiunilor de bază în domeniul arbitrajului și dreptului comerțului internațional, cu scopul de a-i introduce pe studenți în aceste subiecte cu care nu sunt familiarizați. De aceea, desfășurăm prezentări teoretice, studenții primesc materiale pe care să le parcurgă individual și pe care le discutăm apoi în sesiuni de întrebări și răspunsuri și redactează mini-memorii, în stilul și formatul utilizat pentru concurs, în care rezolvă probleme practice în baza noțiunilor parcurse. Obiectivul este ca în luna octombrie, la momentul la care problema este publicată, studenții să aibă o bază cât mai solidă de cunoștințe teoretice și aptitudini de redactare de la care să pornească cercetarea detaliată pe temele pe care le propune problema. În același timp, pe toată perioada de pregătire, dar în special în lunile ianuarie-martie, după încheierea fazei scrise a concursului prin trimiterea memoriului pentru pârât, organizăm sesiuni de pledoarii interne și amicale - cu alte echipe participante. Spre deosebire de alte concursuri unde studenții sunt selecționați de la început pentru un anume rol, acela de pledant sau researcher, în cazul nostru toți studenții au aptitudinea de a pleda și toți participă la etapa de redactare a memoriului. Nu poți fi un pledant bun la acest concurs fără ca înainte să îți fi însușit foarte bine partea teoretică și argumentele pro și contra poziției pe care le susții. De aceea, sarcinile și rolurile sunt împărțite în mod egal în cadrul echipei, astfel încât toți studenții să își dezvolte cunoștințele și abilitățile necesare, să descopere ce le place și să graviteze în mod natural către un anume rol”, a explicat Maria Avram (foto), Associate Țuca, Zbârcea & Asociații.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Avocatul Țuca, Zbârcea & Asociații a atras atenția asupra faptului că pandemia a produs modificări atât în modul de desfășurare a pregătirii pentru concurs, cât și a derulării fazei orale a acestuia. Concret, totul s-a mutat în online, dar acest lucru nu a modificat cu nimic rigurozitatea competiției.

„Astfel, întâlnirile săptămânale ale echipei în care discutam argumente sau organizam pledoarii s-au mutat dintr-una din sălile Facultății de Drept pe Skype. Similar, deplasările în străinătate pentru participarea la pre-moots și la cele două ediții ale concursul nu au mai avut loc, acestea desfășurându-se online. Cu excepția faptului că a fost necesară respectarea unui set de reguli suplimentare pentru conduita în mediul online, pandemia nu a adus modificări substanțiale în modul în care a fost organizat și s-a desfășurat concursul sau în efortul necesar pentru pregătirea acestuia”, a arătat Maria Avram.

Ca urmare a mutării în online, principala dificultate apărută a fost adaptarea stilul de a pleda al echipei și, în consecință, modul în care antrenorii au pregătit studenții, la specificul mediului online. „Pentru a fi persuasiv și a obține un punctaj ridicat, conținutul pledoariei și modul în care aceasta este livrată de student într-o anumită rundă trebuie să țină cont, printre altele, de argumentele echipei adverse, de domeniul și jurisdicția în care arbitrii sunt specializați, precum și de întrebările pe care aceștia din urmă le adresează. Este vorba de un efort de adaptare pe care studentul trebuie să îl facă constant și în timp real pe parcursul pledoariei. În mediul online, la toate aspectele menționate mai sus, se adaugă problemele tehnice, diferențele de fus orar și, cel mai important, faptul că este mult mai dificil să determini, din mimica și reacțiile arbitrului, dacă argumentele tale sunt înțelese și apreciate, decât dacă ai fi față în față. În ceea ce privește aspectele pozitive, cred că posibilitatea de a desfășura activitățile de pregătire și participare din confortul propriilor case a făcut ca efortul depus, atât de antrenori, cât și de studenți, să se resimtă mai puțin în anumite moment”, a subliniat Maria Avram.   


Alegerea membrilor echipei reprezintă o etapă importantă în pregătirea competiției. Preselecția pentru concurs presupune o discuție liberă pe baza intereselor și pasiunilor candidaților, urmată de o discuție cu privire la probleme de drept similare cu cele care apar la concurs. „Nu selectăm studenții participanți cu un anumit rol în minte. De cele mai multe ori ei se îndreaptă organic, pe parcursul pregătirii, către rolurile care îi atrag. Fiecare dintre ei contribuie la redactarea memoriilor pe care echipa le depune în etapa scrisă și participă ca pledanți la concursurile de antrenament. Au, cu toții, vocația de a pleda în cadrul rundelor oficiale de pledoarii de la Hong Kong și Viena. În anumiți ani (cum a fost și acesta) toți membrii echipei aleg să pledeze, în alți ani unii aleg să se concentreze preponderent pe partea de cercetare și redactare”, a punctat Mihaela Gherghe.

Studenții care își doresc să facă parte dintr-o astfel de echipă trebuie să aibă un nivel bun al limbii engleze, să fie curioși și motivați. „Apreciem, desigur, rezultatele academice bune și foarte bune – nu (doar) pentru că ele arată acumularea unui anumit bagaj de cunoștințe juridice, dar poate mai ales pentru că arată un interes constant al candidaților pentru propria pregătire. Apreciem, în egală măsură, abilitatea candidaților de a urmări un raționament juridic și de a se adapta rapid la ipoteze de lucru noi”, a adăugat avocatul Rizoiu & Poenaru.

Șansa de a se implica într-un proiect atât de important aduce beneficii pe măsura efortului depus. Mihaela Gherghe a menționat faptul că tipul acesta de concurs este, în mod cert, un maraton, iar nu un sprint.

„Sunt zece luni pline, în care urmează să asimileze multe noțiuni noi și în care termenele pentru finalizarea unor etape se suprapun uneori peste sesiunea de examene. Însă abilitățile pe care le dobândesc sunt extrem de valoroase – învață nu doar noțiuni juridice noi, dar și tehnici de cercetare juridică, de argumentare, de redactare și de retorică, iar toate acestea le oferă un avantaj competitiv în viitoarea carieră. Dincolo de asta, participarea efectivă la concurs este o experiență unică – concursul reunește anual peste două mii de practicieni din jurisdicții extrem de variate, care acționează ca antrenori și arbitri pentru cele 450 de echipe participante. Mulți dintre foștii participanți s-au orientat către studii de master în afara țării pe baza discuțiilor cu studenții și profesorii de la acele facultăți. Unii dintre ei au beneficiat inclusiv de burse de studiu ca urmare a participării la concurs”, a explicat antrenorul.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

 
La rândul său, Raluca Papadima (foto) a amintit faptul că participarea în echipa Willem Vis este o șansă unică pentru studenții care își doresc să facă performanță și să învețe, în regim accelerat, noțiuni complexe de dreptul contractelor și modalități alternative de soluționare a disputelor. „De asemenea, participarea în echipă conferă studenților șansa de a interacționa direct, în raport 1-1, cu profesori și cu practicieni. În sfârșit, participarea în echipă permite studenților să învețe tehnici de cercetare și de redactare de documente juridice care nu sunt (încă) predate în facultățile de drept din România”, a nuanțat profesorul.


În afara avantajelor de ordin pedagogic, studenții din echipa Willem Vis a Facultății de Drept a Universității din București au beneficiat întotdeauna de avantaje în construirea carierelor profesionale. „Echipa de antrenori se implică activ în a ajuta echipa să obțină stagii de practică sau un loc de munca (în special în cadrul caselor de avocatură care susțin echipa în mod tradițional) sau să fie admiși la mastere în cadrul unor universități din străinătate de prestigiu”, a precizat Raluca Papadima.

Pregătirea concursului este un proces de învățare nu doar pentru studenți, ci și pentru antrenori, deoarece problema în baza căreia se desfășoară concursul ridică aspecte controversate din procedura arbitrală și dreptul comerțului internațional.

„Personal, trei lucruri îmi aduc satisfacție și mă motivează să mă implic ca antrenor: cunoștințele acumulate, oamenii pe care îi cunosc și progresul pe care studenții îl realizează. Pentru a ghida discuția studenților către formularea unor argumente clare, concise și persuasive este necesar să ne familiarizăm la rândul nostru cu jurisprudența relevantă și punctele de vedere exprimate în doctrină. De asemenea, chiar dacă concursul s-a desfășurat online, au existat în continuare oportunități de a socializa și a cunoaște actuali sau viitori practicieni ai dreptului, provenind din jurisdicții diferite și, deci, cu perspective unice. Nu în ultimul rând, aduce satisfacție în sine să observi progresul pe care studenții îl înregistrează pe parcursul pregătirii, de la momentul în care sunt selectați în echipă și până în ultima zi de pledoarii”, a subliniat și Maria Avam.

Rezultat remarcabil pentru echipa Universității din București Echipa Facultății de Drept a Universității din București a obținut locul I și mențiune pe echipe (din 154 de echipe participante) în cadrul fazei scrise a ediției a 18-a a concursului Willem Vis Hong Kong, cel mai mare și cel mai prestigios concurs studențesc de drept privat din lume care s-a desfășurat online. În cadrul fazei scrise, echipa a obținut locul I la categoria “David Hunter” pentru cel mai bun memoriu al reclamantului, din 154 de echipe participante. Locul II la această categorie a fost obținut de Universitatea Freiburg (Germania), iar locul III de National Law University, Jodhpur (India). Echipa a obținut, de asemenea, o mențiune (locul IV ex aequo) la categoria “Fali Nariman” pentru cel mai bun memoriu al pârâtului, din 154 de echipe participante. Locul I la această categorie a fost obținut, la egalitate, de Gujarat National Law School (India) și Universitatea Ludwig-Maximillian din München (Germania), iar locul III, de Universitatea din Zürich (Elveția). Locul II nu a fost acordat.

Încep pregătirile pentru ediția 2021-2022

După finalizarea concursului, Raluca Papadima și-a îndreptat deja atenția către ediția 2021-2022. „Următoarea etapă este selectarea noii echipe și începerea pregătirii pe fond pentru ediția 2021-2022 a concursului. Obiectivul este ca noua echipă să fie selecționată în decursul lunii mai 2021, deși noua problemă pe baza căreia se va desfășura ediția 2021-2022 a concursului nu va fi publicată decât in luna octombrie 2021”, a declarat profesorul.

Concursul Willem Vis este cel mai mare și cel mai prestigios concurs internațional de drept privat din lume. Concursul îmbină dreptul contractelor și arbitrajul internațional. El reunește în mod tradițional reprezentanți ai celor mai renumite universități la nivel mondial.

Participarea la concursul Willem Vis reprezintă o extraordinară oportunitate profesională, socială și culturală, pregătind efectiv și temeinic studenții pentru cariera de avocați în marile cabinet din țară și din străinătate. Din punct de vedere tehnic, concursul implică o dispută rezultând dintr-un contract de vânzare-cumpărare, încheiat între două părți din țări diferite, membre ale Convenției de la Viena privind contractele de vânzare internațională de mărfuri. Competiția cuprinde două etape. Etapa scrisă implică redactarea cererii reclamantului și a răspunsului pârâtului. Etapa orală implică susținerea argumentelor părților prin pledoarii, la Hong Kong și Viena.

Willem Vis, o oportunitate „vânată” de studenții facultăților de drept

Oportunitatea de a face parte dintr-o echipă care participă la Willem Vis, cel mai prestigios concurs studențesc de drept privat din lume, este „vânată” de tinerii care sunt la facultățile de drept.

La ediția 2020-2021 a concursului Willem C. Vis, echipa Facultății de Drept a Universității din București a fost alcătuită din șase studenți care au pregătit toate etapele celor două ediții ale concursului (ediția Hong Kong și ediția Viena): Ruxandra Florina Comăneci (master Collège Juridique Franco-Roumain), Anca Roxana Pascu (anul III), Tudor Popa (anul II și Collège Juridique Franco-Roumain), Lia Cristina Popescu (anul III și Collège Juridique Franco-Roumain), Maria Raluca Stancu (anul III și Collège Juridique Franco-Roumain) și Vlăduț Virgil Velcea (anul IV).

Ruxandra Comăneci (foto) ne-a mărturisit că, pentru toți cei din echipă, Willem C. Vis este cel mai mare concurs la care au participat până acum, cu echipe de pe aproape toate continentele lumii.

„Este greu de egalat o asemenea oportunitate. În rest, unii dintre noi am participat la concursurile de procese simulate, destinate unei anumite ramuri de drept, organizate în cadrul Facultății de Drept. Eu am obținut locul I la concursul de procese simulate de procedură penală, iar colegii mei, Lia Popescu și Vlad Velcea, au obținut locul I la concursuri de procese simulate de dreptul Uniunii Europene. Totodată, unii dintre noi am făcut parte din cluburi de dezbateri academice în perioada anilor de liceu. Colega mea, Roxana Pascu, are o experiență de peste 8 ani în oratorie și de 4 ani în dezbateri academice, experiență reprezentată de peste 30 de competiții în calitate de debater al unui club afiliat Asociației Române de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR). De asemenea, Lia Popescu a practicat debate în perioada liceului, tot în cadrul unui club afiliat ARDOR, paticipând la numeroase concursuri naționale. Eu am fost membră activă a Asociației Române pentru Gândire și Oratorie (ARGO) timp de 5 ani, participând în calitate de debater și arbitru la numeroase competiții naționale și internaționale de dezbateri academic”, a detaliat tânăra.

Experiența acumulată merită din plin efortul depus

La rândul său, Lia Popescu (foto) a povestit cum a ajuns să facă parte din echipă, menționând că, în anul universitar trecut, a studiat, la Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene, Dreptul francez al afacerilor, o materie care i-a captat interesul atât prin corelările captivante dintre drept și mediul antreprenorial, cât și datorită profesorului excepțional care a introdus în această lume –
lector univ. dr. Raluca Papadima.

„Încă de la primul curs de „Droit des affaires”, doamna profesor ne-a povestit cu entuziasm de concursul Willem C. Vis și de tradiția Facultății de Drept a Universității din București de a participa anual la acest concurs și... de a câștiga premii. Discursul dumneaei și conversațiile pe care le-am mai avut cu foști participanți m-au motivat să aplic pentru a face parte din echipa ce avea să reprezinte Universitatea la ediția 2020-2021 a concursului. În toamna anului trecut a avut loc preselecția, ce a constat în două etape – realizarea unei aplicații (CV, scrisoare de intenție) și participarea la un interviu. Această din urmă etapă s-a desfășurat online, pe baza unui caz practic de câteva pagini inspirat din problema în baza căreia s-a desfășurat o ediție trecută a concursului. Pregătirea pentru faza orală a preselecției este o simulare foarte bună a experienței de la concursul oficial – intimidantă, dar foarte fulfilling. Le recomand curioșilor să încerce!”, a punctat tânăra.

Micile detalii fac diferența

Experiența trăită de cei șase  studenți pe parcursul ultimul an le-a dovedit faptul că a meritat din plin să se implice în acest proiect. Acum, când privesc în urmă și își analizează parcursul, tinerii constată că au existat câteva detalii care au făcut diferența și care i-au recomandat pe ei să intre în echipa facultății.
Ruxandra Comăneci a nominalizat în această categorie nivelul de limbă engleză, scris și vorbit. „Apoi, cred că au fost importante și abilitățile mele oratorice, faptul că am putut să înțeleg bine problema, cunoștințele mele de drept în domeniul dreptului internațional, dar și faptul că îmi place să lucrez în echipă și că încerc cât mai mult să fiu un team-player”, a mai spus tânăra.

„Abilitățile de oratorie și retorică au convins probabil antrenorii în momentul selecției, cât și capacitatea de a mă exprima fluent și natural în limba engleză. Ulterior, Willem Vis testează exact cât de concentrat și de disciplinat ești, așa că un alt atu cred că a fost faptul că și eu, și colegii mei am fost în general proactivi, responsabili și cât mai organizați”, a completat Roxana Pascu.

La rândul său, Tudor Popa a explicat că pentru partea orală a concursului l-a ajutat faptul că a avut în spate experiența anilor de liceu în care a participat la numeroase dezbateri, atât în limba română, cât și în limba engleză. „Legat de partea scrisă, deși nu am mai scris un memoriu înainte, cred că a convis faptul că eram dispus să compensez lipsa de experiență prin efortul depus”, a nuanțat Tudor.

Analizele Liei Popescu conduc spre ideea că avantajele sale au izvorât din experiența sa anterioară în dezbateri, experiență care i-a dezvoltat abilitatea de a-și ține emoțiile negative în frâu. În plus, dezbaterile au ajutat-o să își poată „păcăli” mintea astfel încât să transforme frica în entuziasm. „Nu îmi e ușor să ignor bătăile accelerate ale inimii în timp ce vorbesc, dar fiecare interviu, dezbatere, discurs a ajutat să accept că întotdeauna anxietatea va exista, că e normal să o am și că pot să o depășesc atunci când îmi doresc puternic să îmi ating obiectivele”, a mărturisit tânăra.

La rândul său, Maria Stancu consideră că nivelul de cunoaștere a limbii engleze a cântărit mult în primă instanță. „De asemenea, cred că au mai fost luate în calcul înțelegerea pe care am avut-o asupra speței și cunoștințele de drept. Dar ce cred eu că m-au adus aici au fost abilitățile mele oratorice, adaptabilitatea, cât și entuziasmul meu vizibil cu privire la concursul Willem Vis”, a competat tânăra.

Vlad Velcea a spus că în cazul său cel mai important factor a fost experiența anterioară în redactarea unor eseuri juridice în limba engleză, iar această experiență a fost foarte folositoare în etapa elaborării memoriului.


Tudor Popa (foto) a dorit să precizeze faptul că ediția Willem Vis 2020- 2021 a fost specială din multe puncte de vedere, inclusiv în ceea ce priveste timpul de pregatire. „Din cauza pandemiei, selecția și pregătirea membrilor echipei a început în septembrie 2020, cu câteva luni după momentul în care avea loc tradițional acest proces. Acest lucru a făcut ca etapa acomodării cu speța de anul acesta și cu metoda de lucru să vină cu mai multe provocări și hopuri pe care le-am trecut cu bine, împreună. În total, au fost peste șase luni de pregătire constantă și de acumulare de experiență, care au dus la rezultatele obținute la faza scrisă a concursului”, a povestit studentul.

După primele două luni în care toți cei șase studenți au avut oportunitatea de a lucra pe întreaga speță, în special pe partea de cercetare, grupul a fost împărțit în două sub-echipe repartizate pe cele patru probleme ale speței. „Primele două probleme au fost legate de procedură, iar ultimele două erau dedicate substanței problemei. Eu am făcut parte din membrii echipei care s-au specializat pe partea de substanță. În concret, au fost două probleme pe care le-am adresat: aplicabilitatea unei convenții internaționale asupra unui contract și o posibilă încălcare a obligațiilor unei părți provenind din contractul respective”, a explicat Tudor Popa.

„După ce am trecut cu toții prin speță și am cercetat câte puțin pe fiecare dintre cele patru probleme, eu m-am specializat pe problemele de procedură. Prima dintre ele a fost despre posibilitatea de a introduce un terț în procedura arbitrală, la cererea pârâtului și la opoziția clară a reclamantului, iar cealaltă problemă s-a referit la pretenția reclamantului de a organiza o audiere online pentru examinarea martorilor și a experților, cu care pârâtul nu a fost de acord, invocând dificultatea de a-și prezenta cazul într-un mediu ‘remote’”, a completat Lia Popescu.

La rândul său, Roxana Pascu (foto) a precizat faptul că speța pe baza căreia se desfășoară concursul a fost transmisă în luna octombrie. „Concursul presupune o etapă scrisă, de redactare a memoriilor pentru reclamant și pentru pârât, și o etapă orală, a pledoariilor. Redactarea memoriilor a presupus în primul rând însușirea cunoștințelor de drept internațional privat și de procedură arbitrală. Apoi a urmat foarte multă cercetare pe problemele specifice de anul acesta și mult exercițiu în a scrie un document juridic în limba engleză. Etapa pledoariilor este cea cu adevărat distractivă. A presupus participarea la „pre-moots” și la numeroase runde de antrenament cu alte universități”, a detaliat tânăra.

„Eu am aflat de concursul Willem Vis când eram clasa XI-a la liceu și îmi place să cred că pregătirea mea a început de atunci, cel puțin mental. Pregatirea pentru concursul Willem Vis este aceeași cu pregatirea pentru profesia de avocat: antrenamentul în arta oratoriei (de exemplu, debate-ul, procesele simulate) și dezvoltarea unei gândiri logice, critice și analitice. Pregătirea în perioada efectivă a concursului a constat în înțelegerea speței, identificarea dispozițiilor legale aplicabile, cercetarea problemelor de drept concrete pe care le ridica speța, redactarea memoriului, iar ulterior alcătuirea unei „mini-pledoarii” pe care am perfecționat-o continuu pe parcursul rundelor de pledoarii de pregătire”, a declarat și Maria Stancu (foto).

Cine sunt cei șase studenți din echipă

Ruxandra Comăneci este momentan studentă la Masterul profesional în guvernanța afacerilor europene și internaționale („Droit et gouvernance des affaires internationales et européennes”) din cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București, și al Colegiului Juridic franco-român de Studii europeene, fiind un program de master cu diplomă dublă. Tânăra a absolvit studiile de licență la Facultatea de Drept și la Colegiul Juridic. De asemenea, a absolvit Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, Prahova.
„Mi-am dat seama că încă din perioada de început a liceului mă atrăgea domeniul dreptului, ideea de justiție și drepturile omului, studiind și profil umanist, așa că nu mi-a fost greu să aleg Facultatea de Drept. Totodată, a contat pentru mine și posibilitatea de a face Colegiul Juridic. Pe viitor, am în plan să urmez profesia de avocat, în special avocatura de litigii și arbitraj mă atrage, dar recunosc că mi se par extrem de interesante și anumite domenii din avocatura de consultanță, precum dreptul comercial sau dreptul concurenței. Oricum, important acum e promovarea examenului de Barou, iar apoi mă voi decide și asupra domeniului”, a subliniat Ruxandra.

Roxana Pascu a terminat Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova. Activitățile sale din timpul liceului erau axate pe diferite forme de public speaking, pe dezbaterea și implicarea în probleme sociale și economice. Prin urmare, Facultatea de Drept a fost o continuare naturală a acestor activități. „Opțiunea mea a fost de la început avocatura și, de asemenea, mă atrag în special ramurile dreptului privat”, a menționat Roxana.

Tudor Popa a terminat liceul „Spiru Haret” din București, unde, prin intermediul dezbaterilor academice, și-a dezvoltat gândirea critică și a devenit pasionat de argumentare, cercetare și oratorie. „Astfel, am ajuns să aleg Facultatea de Drept. Fiind de abia în anul II de studii, încă nu m-am hotarât ce voi face după facultate. Desigur, arbitrajul este o posibilă cale la care mă gândesc foarte serios, mai ales după ce am participat la concursul Willem Vis”, a declarat studentul.

În primii doi ani de liceu, Lia Popescu a studiat în Constanța, la Liceul Teoretic „Ovidius”, iar apoi s-a mutat în București, unde a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”. „Am ales să studiez dreptul (la Universitate și la Colegiu, asemenea colegilor mei), fiindcă este o facultate care te pregătește pentru multe profesii și… pentru viață, în general. Fie că citești despre ultima Ordonanță de Urgență a Guvernului, fie că te duci la ANAF să îți plătești taxele și impozitele, fie că îți instalezi o aplicație de social media nouă sau îți faci un abonament la sală, dreptul te urmărește oriunde (nu vreau să sune ca o melodie de la The Police, dar așa e!). Cât despre carieră, niciodată nu am simțit o vocație pentru o profesie specifică, nici măcar acum, spre disperarea familiei mele… Dar sunt norocoasă că părinții m-au încurajat permanent să fac ceea ce vreau și nu îmi pun prea des această întrebare”, a povestit Lia.

Maria Stancu este studentă în anul III atât la Facultatea de Drept, Universitatea din București, cât și la Colegiul Juridic franco-român de Studii europene. A absolvit Matematică-Informatică Bilingv, la Colegiul Național „Gh. M. Murgoci” Brăila, iar experiența căpătată în profilul real îi este foarte utilă în activitatea „juridică”.

„Am simțit o atracție față de ideea de justiție încă din școala generală, însă la liceu am început să o pun în aplicare cu adevărat, participând la diverse concursuri de public speaking. Având în vedere că am făcut parte dintr-o clasă de bilingv, am cochetat mult timp cu ideea de a pleca la studii în străinătate, însă oportunitatea de a studia la Colegiul franco-roman și posibilitatea de a face parte din echipa Willem Vis m-au convins să rămân în țară și mă bucur că am făcut această decizie. Pentru viitor, mi-ar plăcea să fac un master în străinătate, pentru care sunt sigură că va conta participarea la acest concurs, și sunt în special interesată de profesia de avocat. În cadrul concursului, am fost pledant pe substanță, ceea ce mi-a stârnit interesul față de dreptul comercial internațional”, a precizat Maria.

Vlad Velcea a absolvit Liceul Teoretic „Ovidius” Constanța. Tânărul a ales Facultatea de Drept, pentru că și-a dorit să devină avocat, iar, după participarea la acest concurs, intenționează să se specializeze în arbitraj.


Alegerea unei facultăți de drept trebuie făcută conștient. Un tânăr care optează pentru un astfel de drum trebuie să știe că este extreme de important să fie curios.

„Facultatea de Drept îți oferă șansa de a cunoaște oameni deosebiți, de la profesori și practicieni, la colegii din jur. Îți dă șansa de a fi parte din proiecte precum Willem Vis, care te cresc din atât de multe puncte de vedere. Însă lucrurile frumoase nu vin mereu singure la tine, trebuie să ai curiozitatea, pasiunea și curajul să le cauți. Așa că sfatul meu este să fie cât mai deschiși și cât mai implicați în toate activitățile pe care Facultatea le oferă, fie că vorbim de clasicele cursuri și seminare sau vorbim despre concursuri, stagii, activități de voluntariat etc”, a declarat Roxana Pascu.

Și Maria Stancu are un sfat pentru viitorii studenți la Drept, îndemnându-i să încerce, pe cât posibil, să facă alegeri sănătoase: studiu serios și din timp, odihna și orice formă de activitate fizică pot contribui la starea de bine a unei persoane și, prin urmare, la o viață academică reușită, mai mult decât orice altceva.

Avantajele participării la concurs

Studenții care au făcut parte din echipa care a participat la concurs sunt conștienți de faptul că experiența acumulată îi va ajuta în viitoarea carieră.

„Consider că toate abilitățile dezvoltate și îmbunătățite pe parcursul pregătirii pentru acest concurs mă fac un jurist mai bun. Plănuiesc să devin avocat, iar acele soft skills dobândite în urma concursului cu siguranță mă vor ajuta în munca de zi cu zi. De asemenea, cred că un plus imens al acestui concurs este că te obligă să studiezi materia arbitrajului internațional, să înțelegi în detaliu concepte și mecanisme ce țin de procedura arbitrală. Eu îmi doresc să profesez în viitor în arbitraj, iar toate aceste cunoștințe vor fi utile, mai ales că în timpul anilor de licență se studiază foarte puțin, tangențial, domeniul arbitrajului la cursuri. În acest an, la master, urmez un curs de arbitraj și vreau să îmi scriu dizertația pe un subiect din acest domeniu, iar research-ul făcut pentru concurs și dezvoltarea abilităților de redactare juridică mă ajută foarte mult”, a spus Ruxandra Comăneci.

„Oportunitățile se văd mai ales în avocatură, dar nu numai, această experiență fiind una bine văzută de angajatori, mai ales când te poți mândri și cu un premiu. De asemenea, există o rețea de foști participanți la concursul Willem Vis („moot alumni”), unde sunt împărtășite multe oportunități de angajare în avocatura de business și în arbitraj internațional. Eu aș dori să fac un master în străinătate și sunt sigură că participarea la acest concurs se va adăuga pe lista de motive pentru care să fiu selectată”, a adăugat Lia Popescu.