
RETROSPECTIVĂ 2024 | Un an marcat de riscuri şi incertitudini la adresa inflaţiei
19 Decembrie 2024
AgerpresDeşi BNR a redus de două ori în acest an dobânda de politică monetară, cu câte 0,25 puncte procentuale, modificările prognozei asupra inflaţiei din decursul anului arată cât este de dificil de luat o asemenea decizie, precum şi faptul că o nouă tăiere nu va veni prea curând dat fiind faptul că asistăm la o nouă revenire a inflaţiei.
România închide anul 2024 pe primul loc în topul european al scumpirilor, chiar dacă Banca Naţională a României (BNR) a scos toate armele în lupta sa cu inflaţia.
Ultimele evaluări ale Băncii Centrale au arătat o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei peste nivelul prognozat pentru finalul acestui an, în contextul unor riscuri mari legate de fiscalitate, pe fondul creşterii salariilor şi a pensiilor, dar şi a secetei severe din acest an şi tendinţei de majorare a cotaţiilor unor mărfuri, toate acestea fiind de natură să afecteze pe mai departe dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei.
Deşi BNR a redus de două ori în acest an dobânda de politică monetară, cu câte 0,25 puncte procentuale, modificările prognozei asupra inflaţiei din decursul anului arată cât este de dificil de luat o asemenea decizie, precum şi faptul că o nouă tăiere nu va veni prea curând dat fiind faptul că asistăm la o nouă revenire a inflaţiei.
Ultimele evaluări ale Băncii Centrale au arătat o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei peste nivelul prognozat pentru finalul acestui an, în contextul unor riscuri mari legate de fiscalitate, pe fondul creşterii salariilor şi a pensiilor, dar şi a secetei severe din acest an şi tendinţei de majorare a cotaţiilor unor mărfuri, toate acestea fiind de natură să afecteze pe mai departe dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei.
Deşi BNR a redus de două ori în acest an dobânda de politică monetară, cu câte 0,25 puncte procentuale, modificările prognozei asupra inflaţiei din decursul anului arată cât este de dificil de luat o asemenea decizie, precum şi faptul că o nouă tăiere nu va veni prea curând dat fiind faptul că asistăm la o nouă revenire a inflaţiei.
La prezentarea ultimul raport asupra inflaţiei din luna noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a revizuit în creştere ă prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024, la 4,9%, de la 4% anterior.
Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată o rată anuală a inflaţiei de 5,11% pentru luna noiembrie 2024, în creştere de la 4,67% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,11%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 7,56%.
În acest context, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, susţine că în spaţiul public persistă în prezent o percepţie mult mai negativă asupra economiei decât o indică datele reale.
"Anul 2024 a fost marcat de provocări semnificative în implementarea politicii monetare. Pe de o parte, procesul dezinflaţionist a continuat, dar într-un ritm mult încetinit; pe de altă parte, dezechilibrele macroeconomice au înregistrat o deteriorare. În lunile de vară, BNR a profitat de o fereastră de oportunitate şi a redus dobânda de politică monetară în două şedinţe consecutive, în iulie şi august. Cu toate acestea, în spaţiul public persista o percepţie mult mai negativă asupra economiei decât o indică datele reale. De exemplu, titluri de presă precum "cel mai scump Crăciun din istorie" nu reflectă un aspect esenţial: în ultimele 12 luni, deşi preţurile (ce includ şi masa de Crăciun) au crescut cu 5,1%, salariul mediu net a crescut cu 12,3%, salariul minim cu 23%, iar pensia medie cu 39%. Aceste evoluţii au dus în fapt la creşteri consistente ale puterii de cumpărare.
Simplificarea "trăim cel mai scump Crăciun" nu spune nimic despre cum trăim de fapt, omiţând evoluţia veniturilor şi a puterii de cumpărare, care au crescut consistent. Deci percepţia este că suntem mai săraci, dar nu suntem, şi nu vedem din păcate titluri precum "românii au cele mai mari salarii din istorie", titluri ce ar fi de altfel factual corecte, căci aceasta este o realitate", a explicat, pentru AGERPRES, Cristian Popa.
Acesta consideră că discuţia despre sărăcie în 2024 trebuie nuanţată: fără a generaliza, România a ajuns totuşi la cel mai înalt nivel de dezvoltare economică din istoria sa.
"În ultimii 10 ani salariile au crescut de 3 ori (cu 200%), salariul minim de aproape 4 ori (cu 360%), pensiile s-au triplat (crescând cu 231%) preţurile crescând în medie cu 59% în aceeaşi perioadă. Aceasta este realitatea. În regimul de ţintire a inflaţiei practicat de BNR, ca şi de cam toate băncile centrale din lume, ţintele de 2 - 2,5% urmăresc o creştere moderată a preţurilor (de 2 - 2,5%). Când rata inflaţiei scade, aceasta reflectă o reducere a ritmului de creştere a preţurilor, nu o scădere efectivă a acestora. Astfel, este important de înţeles că, la nivel global, creşterea preţurilor este un fenomen constant în economiile moderne. Peste tot în lume este cel mai scump Crăciun. Discuţiile ar trebui însă să fie realiste: trăim într-o lume în care preţurile cresc continuu, obiectivul principal al decidenţilor este să menţină rata de creştere a preţurilor în limitele ţintei de inflaţie, de 2 - 2,5%, şi nu să permită creşteri excesive, de 5% sau mai mult", a mai spus Cristian Popa.
La prezentarea raportului asupra inflaţiei din februarie, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipa că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025.
În luna mai însă, BNR a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi a păstrat estimarea de 3,5% pentru sfârşitul lui 2025. Tot la prezentarea raportului asupra inflaţiei din luna mai, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a spus că momentul reducerii dobânzii cheie s-ar putea "să nu vină" în acest an.
"S-ar putea să nu vină. Nici nu spunem. Atenţie, când am spus în februarie că e vorba de două luni de scădere a inflaţiei am mai folosit un cuvânt, cel puţin. Şi mulţi au scos cel puţin. Am spus cel puţin două luni de scădere a inflaţiei. Deci nu am spus că imediat în luna mai, după două luni, reducem dobânzile. Aşa şi acum. De fapt l-am şi rugat pe un membru al Consiliului să iasă la televizor şi să spună: măi, guvernatorul a spus cel puţin două luni. Nu facem pentru dumneavoastră forward guidance. Dumneavoastră ştiţi câtă discuţie este în lume, politica Băncii Naţionale este mai degrabă data-dependent. Suntem dependenţi de informaţii, de date. Nu numai de cele interne dar şi de cele externe. În plus faţă de a da inflaţia în jos fără a crea recesiune, preferăm ca inflaţia să vină mai lent în jos dar fără reveniri. Asta este preferinţa noastră. Nu este uşor. Ştim că în Ungaria a fost o revenire. Din datele pe care le avem în Polonia s-ar putea să fie în august. De aceea s-au şi oprit. Deci noi preferăm să fie aşa mai încet. Pe limba dumneavoastră slowly but surely. Să fie mai încet dar sigură reducerea inflaţiei. Şi momentul în care Consiliul de Administraţie, în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici luna iulie şi nici august. Mai discutăm, ne uităm la date. Dacă inflaţia din mai, care se va publica în iunie, va fi scăzută, nu cred că membri Consiliului vor fi reticenţi aşa să se uite mai cu atenţie la date", a susţinut atunci Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.
De altfel, el a explicat care au fost motivele pentru care Banca Centrală încă nu luase decizia de a reduce dobânda de politică monetară.
Ulterior, Banca Naţională a Românei a decis în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie din iulie şi august, reducerea dobânzii de politică monetară, cu câte 0,25 puncte procentuale, ajungând la 6,50% în prezent.
Totodată, la prezentarea raportului asupra inflaţiei din luna august, Mugur Isărescu a anunţat că BNR a revizuit în scădere, la 4%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025.
Conform prezentării, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia.
Tot în cadrul conferinţei, Mugur Isărescu a explicat motivul pentru care a luat decizia de a merge cu rata de politică monetară în jos, respectiv pentru a nu rămâne "cocoţaţi" cu ea în perioada de toamnă, când probabil că va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să blocheze o decizie de reducere a ratei de politică monetară.
"Principala contribuţie dezinflaţionistă este anticipată a proveni din partea evoluţiei ratei inflaţiei CORE 2 ajustat, cea pe care o urmărim noi şi asupra căreia politica monetară are efect direct. Ce înseamnă asta? Înseamnă că politica monetară este suficient de fermă, de restrictivă. Nu s-a relaxat exagerat. Ne-am dus în jos cu rata de politică monetară în funcţie de cum a evoluat şi inflaţia, ca să nu rămânem (...) cocoţaţi cu rata de politică monetară sus în perioada de toamnă, când probabil că va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să ne blocheze o decizie de reducere a ratei de politică monetară. Gândiţi-vă că mai oricând poate să apară o inversare de mişcări de capital, ieşiri de capital. Avem cu ce să acţionăm în acest sens, avem rezervă valutară, avem metode de a steriliza, nefolosite, de a steriliza excedentul de lichiditate. Deci putem să reacţionăm. Nu cred că vom putea să mergem pe o reducere a ratei de politică monetară pe un asemenea scenariu negativ", a declarat atunci Mugur Isărescu.
Pe de altă parte, la prezentarea raportului asupra inflaţiei din luna noiembrie, BNR a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025.
Potrivit sursei citate, oscilaţiile de ritm sunt generate de efectele de bază asociate evoluţiilor din trecut: eliminarea din calculul ratei anuale a inflaţiei a majorărilor impozitelor indirecte din ianuarie 2024, respectiv a reducerilor de preţuri ale gazelor naturale şi alimentelor neprocesate în T2 2024, etc. Reintrarea în intervalul ţintei este preconizată abia pentru prima parte a anului 2026.
De asemenea, guvernatorul Mugur Isărescu a menţionat că Banca Centrală va relua procesul de reducere a dobânzii de politică monetară "când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă".
"Imediat ce inflaţia se duce în jos (poate fi reluat procesul de reducere a dobânzii de politică monetară - n.r). Şi acum putem să gândim aşa ceva, dar uitaţi, anumite măsuri fiscale, de exemplu, care ar putea să fie introduse în prima jumătate a anului pot să împingă preţurile în sus. Păi cum ar veni ca noi să reducem dobânda acum, apoi să fim obligaţi să o ducem în sus? Deci trebuie să aşteptăm, cum v-am spus, acel pachet, acele măsuri de corecţie ca să ne putem cupla la ele. Şi cu inflaţia mergând în jos şi prognoza este clară că se duce în jos, iar dobânzile se vor duce în jos. Aţi pus întrebarea când? La asta răspund mai greu: când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă", a mai transmis Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 362 / 18548 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Associate | Corporate and M&A Practice Group (2-4 years definitive ̸ qualified lawyer)
LegiTeam: WH Simion & Partners is looking for a Senior Associate
Cum se modelează o carieră în Drept cu programul Erasmus | Povestea Raisei Manolescu, studentă în ultimul an la Iași, dar și o comparație între două sisteme: ”Dacă la noi accentul este pe memorarea multor informații, la universitatea din Coimbra accentul cădea pe un dialog autentic între student și profesor, pe spiritul critic, pe utilizarea unor concepte juridice în situații practice. Am simțit că atitudinea non-formală a profesorilor de la seminare a dus la crearea unui mediu academic mai dinamic”
Filip & Company asistă Adrem în vânzarea a 20% din acțiuni către ROCA Investments. Monica Stătescu (partener): ”Această tranzacție este un exemplu de colaborare strategică între antreprenori români”
Kinstellar și-a relocat birourile în Globalworth Tower, pe fondul extinderii echipei. Cushman & Wakefield Echinox a asistat firma de avocați în acest proiect și în vânzarea fostului sediu din centrul Capitalei
Chambers Global 2025 | RTPR rămâne singura firmă de avocați listată pe prima poziție în ambele arii de practică analizate: Corporate ̸ M&A și Banking & Finance. Filip & Company și Schoenherr sunt în prima bandă în Corporate ̸ M&A. Firmele care au cei mai mulți avocați evidențiați sunt RTPR (9), Filip & Company (7), CMS (5) și Clifford Chance Badea (5)
Cum văd coordonatorii departamentelor juridice din companiile mari industriile în care activează și provocările anului 2025 | Monica Constantin, Legal & Corporate Affairs Director Bergenbier SA: ”Echipele noastre colaborează strâns pentru a preveni riscurile ce vin cu toate schimbările legislative. Vom continua acțiunile de conformare la modificările legislative și pe cele de prevenție. Menținem focusul pe strategia de sustenabilitate și continuăm să investim în dezvoltarea echipei”
Înalta Curte de Casație a decis în premieră restituirea TVA aferentă taxei clawback | Victoria obținută de avocații Băncilă, Diaconu și Asociații împreună cu EY România pentru un jucător de top din industria farmaceutică va avea implicații pentru toată industria farmaceutică
Trei ofertanți intră în a doua rundă a vânzării Amethyst Healthcare, lanț paneuropean de radioterapie cu șase clinici în România. Goldman Sachs supraveghează tranzacția
Stratulat Albulescu o recrutează pe Andreea Șerban de la Reff & Asociații, pe poziția de Partener
Practica de protecție a datelor este o componentă strategică a firmei Wolf Theiss, existând o cerere crescătoare în acest domeniu. Viitorul acestei arii este unul promițător, având în vedere majorarea volumului de date prelucrate și evoluțiile tehnologice rapide, spun avocații | Flavius Florea - Counsel: „Un aspect cheie este legat de avansul tehnologic, cum ar fi utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale și provocările aferente respectării principiilor GDPR”
Noi promovări în echipa RTPR | Andreea Nedeloiu devine Counsel, alți cinci avocați au terminat stagiatura și vin pe poziția de Associate
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...