Adrian Voican (ANAT): România are nevoie de 30 mil. € anual pentru promovare turistică

El a adăugat că nici suprataxarea operatorului privat nu mai este o soluţie, pentru că acesta "e cocoşat deja, nici nu mai are pe unde să scoată cămaşa", iar cea mai bună soluţie este de a decupla cât se poate de mult banii pentru promovare de semnătura politică.

"Nu putem nici să mai punem suprataxe pe operatorul privat, că e cocoşat deja, nici nu mai are pe unde să scoată cămaşa. Statul ca să facă rost de mai mulţi bani tot a împins salariul minim în sus. (...) Pur şi simplu degeaba am recuperat cifrele ca număr de turişti din 2019, pentru că nu reuşim să creştem atât de repede veniturile cât să facem faţă la creşterea de cheltuieli. E chinuială în domeniul turismului, nu e feerie. Şi atunci, singura sursă, şi nu că suntem noi deştepţi, am stat de vorbă şi cu cei din alte ţări, mult mai deştepţi decât noi, care au încercat să facă promovare şi au spus: decuplaţi cât puteţi banii pentru promovare de semnătura politică. Nu pot să declupez de tot, dar nici nu trebuie să stea într-un pix politic, pentru că la un moment dat apare o nevoie suplimentară, o grevă a profesorilor sau a doctorilor sau o problemă de armată şi dintr-o singură semnătură au zburat, iar la nivel judeţean sau local se schimbă des partidele. Asta este situaţia. Dacă o Organizaţie de Management al Destinaţiei (OMD) sau o asociaţie de promovare a fost foarte bine pe vremea unei anumite conduceri politice, vezi Constanţa, cum au venit adversarii politici au ras tot ce au putut şi au desfiinţat şi sistemele de promovare. Ideea e cât mai decuplat, cât mai neutru şi cât se poate să vină acel euro de la fiecare turist, iar România ar avea mâine 30 de milioane de euro. Trebuie să se pună doar în Codul fiscal", a explicat vicepreşedintele ANAT şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova.

Pe de altă parte, Voican a menţionat că prezenţa internaţională a României s-a îmbunătăţit de la an la an, "este un pic mai bună dacă ne comparăm cu 180-190 de ţări care sunt prezente numai la târgurile de la Londra sau la Berlin".

"Trebuie să recunoaştem că prezenţa internaţională a României s-a îmbunătăţit de la an la an, este un pic mai bună dacă ne comparăm cu 180-190 de ţări care sunt prezente numai la târgurile de la Londra sau de la Berlin. Albania a fost ţară gazdă anul acesta la Berlin. Şi probabil că tot bugetul României de 4 milioane de euro este împărţit pe şapte ţări ţintă-sursă. Eventual pe 190 de ţări din lumea asta, pe digital, pe evenimente, pe târguri, pe materiale, sunt firimituri la nivel de bani. Aţi văzut, Bucureştiul reuşeşte să strângă 5 milioane de euro, un oraş ca Mangalia Sud strânge şi el 1 - 2 milioane de euro, pentru că are o salbă de şase staţiuni de interes naţional. România nu poate să facă nimic fără vreo 30 de milioane de euro, dar nimic. Albania a avut 4 milioane de euro, probabil doar ca să fie prezentată la Berlin şi să fie ţară gazdă (...)", a adăugat reprezentantul ANAT.

În opinia sa, turismul şi industria ospitalităţii reprezintă cel mai cel mai mare angajator din lume, după stat, iar România trebuie să fie acolo unde este potenţialul.

"Eu nu spun asta ca să vedem cât suntem noi de mici, de neputincioşi, ci ca să ştim cum se joacă la mesele mari. 1,4 miliarde de oameni circulă pe lumea asta în afara ţărilor, în vacanţă, să ne dăm seama că turismul este cel mai mare angajator din lume, 10% în afară de stat. Statul este pe primul loc peste tot în lume, dar pe locul doi e turismul, industria ospitalităţii. Deci acolo ar trebui să fim şi acolo este şi potenţialul. Nu ne uităm cât suntem de mici, ne uităm ce potenţial risipim, mai ales că nu ne ies banii la buget şi sunt atât de uşor de adus", a mai spus Adrian Voican.

De asemenea, el a arătat că România are 1% din nopţile de cazare ale Europei, respectiv 30 de milioane de nopţi, însă Europa are 3 miliarde, iar aceşti turişti cheltuiesc uşor banii pe vacanţe.

"Oamenii aceia cheltuiesc uşor banii pe vacanţe, se duc în două-trei-patru vacanţe şi n-au un buget de 2.600 lei cât avem noi când mergem în România. Au un buget de două, de trei, de 4.000 de euro, pe care îi cheltuiesc de două-trei ori pe an. Sunt bani mulţi, păcat să nu-i aducem în ţară. Ştim că e petrol acolo, nu ştim să săpăm şi nu ştim să-l valorificăm. Avem câteva lucruri de îmbunătăţit", a atras atenţia vicepreşedinte APDT Prahova.

La rândul ei, Camelia Tărniceru, şef serviciu în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT), a anunţat că România va participa anul acesta la 14 târguri de turism, suma alocată de minister în acest sens fiind de 10 milioane de lei.

"Anul acesta târgurile la care ne-am propus să participăm, bineînţeles împreună cu industria, şi care au fost aprobate în Consiliul Consultativ sunt în valoare de 10 milioane lei, bani care sunt alocaţi, iar lista acestora se afla pe site-ul instituţiei. România va participa anul acesta la 14 târguri. Târgurile nu sunt singura soluţie. Am făcut şi anul trecut campanii de promovare în Franţa, în Germania pe timpul campionatului, am făcut în Londra şi în Varşovia, pe patru pieţe. Le vom discuta în Consiliul Consultativ şi normal că vrem să revenim pe unele pieţe şi să intrăm şi pe altele", a transmis consilierul MEDAT.

În 2025, bugetul total pentru promovarea României este de 4 milioane de euro, din care două milioane de euro reprezintă suma pentru participarea la târgurile internaţionale, în timp ce anul trecut a depăşit 4,4 milioane de euro.

"Am solicitat mai mult decât anul trecut, dar atât ne-a dat Ministerul Finanţelor", a mai spus ea.

Cei doi oficiali au participat la conferinţa de presă organizată marţi, la Sinaia, în cadrul unui eveniment de promovare pentru specialişti dedicat staţiunilor montane "Redescoperă Valea Prahovei".

Evenimentul de promovare este organizat de ANAT, în parteneriat cu APDT Prahova şi cu Organizaţia Patronală de Turism Poiana Braşov.

Traseul acoperă principalele localităţi din zona Valea Prahovei şi Braşov, incluzând Sinaia, Buşteni, Predeal, Braşov, Poiana Braşov, Bran, Moieciu, Fundata, Azuga, Câmpina şi Poiana Câmpina