Sesizarea în cazul Legii privind executorii judecătorești, pe agenda CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să discute, marți, sesizarea fostului președinte Klaus Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătorești.

Fostul șef al statului invoca în sesizare, printre altele, condițiile de numire a unui executor, onorariul primit de acesta și normele de administrare și conservare a arhivei notariale.

'Un executor judecătoresc are sediul în circumscripția unei Judecătorii, însă competența sa teritorială se întinde pe întreaga circumscripție a Curții de apel în care se află sediul acestuia. Din această perspectivă, este neclar dacă schimbarea temporară a sediului echivalează cu o extindere a competenței executorului judecătoresc într-o altă circumscripție a unei Curți de apel, în cazul în care Judecătoriile în care executorii asociați se află în circumscripții ale unor Curți de apel diferite', indica fostul șef al statului.

De asemenea, Iohannis afirma că mecanismul de ocupare a posturilor vacante evocat de legea trimisă la CCR 'instituie un privilegiu pentru executorii judecătorești asociați, în detrimentul celor neasociați'.

'Executorii judecătorești se află în aceeași situație juridică, având dreptul de a ocupa un post vacant prin concurs. De altfel, legea nu instituie niciun fel de criterii referitoare la durata minimă a asocierii sau alte criterii de natură să justifice un astfel de tratament diferențiat pentru executorii judecătorești asociați, aspect ce deschide posibilitatea ocupării unor posturi vacantate din anumite circumscripții pe criterii preferențiale, în absența oricăror reguli care să asigure un acces egal al membrilor acestei profesii la respectivele posturi', spunea Iohannis.

Un alt aspect supus analizei CCR este cel al actualizării numărului de posturi pentru executori judecătorești.

'Nu rezultă fără echivoc care este tipul de competență care se instituie pentru ministrul Justiției în actualizarea anuală a numărului de posturi, respectiv dacă acesta are o competență legală sau păstrează o marjă discreționară în stabilirea numărului de posturi de executori judecătorești', se arată în sesizare.

Mai sunt, de asemenea, abordate și normele privind onorariul executorului judecătoresc, respectiv condițiile de angajare a acestuia.

'În prezent, reglementările în materie de onorarii ale executorilor sau în materie de taxe de timbru nu sunt toate exprimate în cotă procentuală, fiind stabilite și sub forma unor sume fixe, tocmai pentru o protecție adecvată a justițiabililor și a dreptului acestora de acces la justiție', se mai arată în sesizare.

Fostul președinte mai preciza că, prin modificările aduse de normele legii trimise la CCR, 'legiuitorul a realizat o reconfigurare a condițiilor privind numirea în funcția de executor judecătoresc, încetarea funcției de executor judecătoresc, respectiv suspendarea din funcția de executor judecătoresc'.

'Analizând normele menționate, se constată o restrângere a sferei infracțiunilor care atrag imposibilitatea numirii în funcția de executor judecătoresc la sfera celor de corupție, de serviciu sau a infracțiunilor săvârșite cu intenție, în forma aflată la promulgare menținându-se condiția de a nu avea anumite antecedente penale și de a se bucura de o bună reputație', adăuga Iohannis.