INTERVIU | Ministrul Finanţelor: Săptămâna aceasta aprobăm noua emisiune de eurobonduri. Analizăm varianta cea mai bună şi perioada cea mai bună, astfel încât să putem asigura o refinanţare a datoriei care ajunge la scadenţă, dar şi finanţarea deficitului de 7%

Tanczos Barna a mai vorbit în interviu şi despre reducerea GAP-ului de TVA (diferenţa dintre ce se colectează şi ce ar trebui să fie colectat), despre excepţiile de la aplicarea prevederilor "Ordonanţei trenuleţ" şi reorganizări, dar şi despre taxa de poluare pentru autovehicule ce urmează a fi introdusă.


AGERPRES: Bugetul pe 2025 a fost adoptat, a fost publicat în Monitorul Oficial. Dumneavoastră spuneaţi că acesta a fost construit prudent pe partea de venituri, fără a fi incluse acele venituri greu realizabile. De unde veţi aduce bani în plus?

Tanczos Barna: Momentan, bugetul este construit pe aceste venituri şi pe aceste cheltuieli, nu avem nevoie de sume suplimentare faţă de bugetul aprobat. Veniturile suplimentare prevăzute în buget vin parţial din creşterea economică, vin parţial din modificările legislative care au fost aprobate în decembrie în 2024, iar cealaltă parte vine din eficientizarea colectării prin implementarea acelor module - e-Transport, e-TVA, e-Factura - care trebuie să aducă deja, în 2025, rezultate. Primele rezultate s-au văzut în 2024. Este însă foarte greu de despărţit sau de evaluat care este surplusul conjunctural adus de ANAF din cele 70 de miliarde (lei n.r.) sau peste 70 de miliarde în 2024 şi care este creşterea calitativă, adică creşterea datorată acestor sisteme informatice.

Analizăm, şi în cursul zilei de astăzi (miercuri n.r.) avem şedinţă cu ANAF, pentru a vedea care sunt rezultatele estimate pe fiecare tip de impozit în 2024 şi cum se vor efectua în 2025. Fără doar şi poate, pe TVA, ANAF trebuie să producă rezultate pozitive pe acest tip de impozit, sau taxă, pentru că modulele trebuie să fie efective şi trebuie să producă rezultate pozitive.

La cât estimaţi GAP-ul de TVA anul acesta şi cum faceţi să-l reduceţi?

GAP-ul de TVA a fost estimat în anul 2024 pentru anul 2022 de Comisia Europeană. Acolo deja s-a văzut o reducere cu peste patru puncte procentuale faţă de 2021. Cred că acest trend de scădere s-a manifestat şi în anul 2023 şi în 2024. Este o estimare care e după o formulă a Comisiei şi n-aş vrea s-o comentez. Ceea ce vă pot spune eu este că în 2025 ANAF trebuie să identifice mai mulţi plătitori de TVA şi să nu se concentreze în continuare pe cei care au plătit corect şi până acum. Trebuie să extindem aria de acoperire a acestei taxe.

La fel şi la impozitul pe venit. Trebuie să ne concentrăm şi ANAF trebuie să se concentreze pe acele companii, pe acele persoane care munceau şi eventual nu plăteau impozit pe venit sau nu plăteau pe salariul integral. Nu cred că este corect ca, având aceste sisteme informatice, să se concentreze ANAF în continuare pe cei care oricum erau în evidenţe şi oricum plăteau taxe şi impozite şi până acum.

Bugetul, pe lângă partea de investiţii, anul acesta se concentrează şi pe reducerea cheltuielilor. Şi a fost adoptată acea "Ordonanţă trenuleţ" anul trecut. Totuşi, au început protestele şi se anunţă anumite excepţii de la această "Ordonanţă trenuleţ": poliţişti, angajaţi de la metrou, din armată. Ce decizie va lua Guvernul? Care excepţii vor fi aprobate şi de unde veţi lua banii?

Din punctul meu de vedere, excepţiile pot fi făcute la companiile de stat, de exemplu acolo unde acele companii nu sunt pe pierdere. Dacă compania este pe pierdere în continuare, acolo trebuie să fim foarte fermi şi doar dacă reduc pierderile să păstreze nivelul de salarizare din 2024. Dacă nu, trebuie îngheţate şi trebuie reduse aceste prime, bonusuri, premii care duc la majorarea pierderilor la acele companii. Sunt companii de stat care sunt profitabile de ani de zile şi care plătesc miliarde de lei sub formă de dividende la statul român. Acolo cred că este corect ca salariile, premiile din anul 2024, să fie păstrate la acelaşi nivel şi compania să meargă înainte pe o piaţă concurenţială, păstrându-şi angajaţii, dar fără să crească salariile.

Mai avem o categorie de companii, care sunt listate la bursă. Acolo sunt planuri investiţionale, sunt planuri prezentate şi investitorilor, situaţia este alta. Avem companii performante, cum este Hidroelectrica, de exemplu, care sunt listate la bursă, care plătesc miliarde de lei dividende şi acolo o creştere în marja inflaţiei ar trebui să fie permisă, astfel încât aceste companii să se dezvolte şi să aducă în continuare investitori, inclusiv pe bursă, pentru România.

Pentru sectorul bugetar avem o situaţie mai complicată, într-adevăr, la Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, unde avem penitenciarele. Acolo căutăm soluţiile pentru a închide această dispută socială, şi cu poliţiştii, şi cu cei din penitenciare, şi să găsim şi soluţia pentru a le finanţa. Pentru poliţişti, şi la cei din penitenciare, există o marjă în buget astfel încât o parte din aceste revendicări să fie acoperite. Vom vedea zilele următoare care va fi decizia luată în Coaliţie.

Încă o dată, ordonanţa de la sfârşitul anului a avut menirea de a reduce, pe de o parte, presiunea pe buget, îngheţând salariile şi pensiile, pentru a asigura plata la nivelul anului 2024 a pensiilor, în primul şi în primul rând pentru a nu pune în pericol plata pensiilor de la nivelul acela, şi pentru a începe o scădere a cheltuielilor de funcţionare ale statului. În afară de aceste măsuri, în buget am mai prevăzut o reducere cu 5% a cheltuielilor de personal la majoritatea ministerelor şi a cheltuielilor de funcţionare tot cu 5% la majoritatea ministerelor, cu excepţia câtorva ministere: Armata, Internele, Sănătatea şi Educaţia.

Pe partea de reorganizări, ce o să se întâmple? Ştiu că nu intră chiar în aria dumneavoastră de activitate.

În calitate de vice prim-ministru trebuie să mă ocup inclusiv de acest aspect, pentru că noi suntem convinşi, mai ales împreună cu colegii mei din UDMR, că avem nevoie de un stat mai suplu. Şi acest lucru se poate realiza, pe de o parte, prin aceste măsuri de reducere a anvelopelor de cheltuieli de salarii sau personal, sau cheltuieli de funcţionare, iar cei care trebuie să se încadreze în aceste plafoane mai reduse cu 5%, de exemplu, pot face şi reorganizări, astfel încât aceste plafoane să fie respectate. Unele instituţii au început deja reorganizările. Urmează ca, inclusiv în Coaliţie, să primim propunerile de la acest departament de eficienţă guvernamentală şi să mergem mai departe pe reorganizări. Sunt multe instituţii, multe deconcentrate care pot fi unite astfel încât cheltuielile...

Puteţi să daţi unul, două exemple?

La Ministerul Mediului sunt pregătite deja anumite restructurări, comasări de instituţii - Agenţia Naţională de Mediu cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate . Avem la Ministerul Agriculturii foarte multe deconcentrate şi acolo se analizează unirea direcţiilor agricole cu cei de la Seminţe, sunt mai multe instituţii şi acolo. Aşteptăm propunerile concrete din partea ministerelor de resort.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat recent un ajutor de 800 lei pentru pensionari. Ministrul Energiei a venit ieri, alaltăieri şi a anunţat că se are în vedere prelungirea cu trei luni, una dintre variante, a schemei de plafonare-compensare. La ce sume se ridică toate aceste măsuri şi de unde vor veni banii, pentru că spuneaţi că nu prea mai avem la Fondul de rezervă?

Sumele au fost bugetate. Deci cele de 800 lei în două tranşe, în aprilie şi în ultimul trimestru, au fost bugetate. Bugetul este de 2 miliarde de lei şi o să apară şi actul normativ, pentru că decizia a fost luată în Coaliţie.

Sumele pentru compensaţiile la facturile de energie au fost prevăzute pentru datoria pe anul 2024, iar anul acesta vom decide în cel mai scurt timp posibil cum vom merge mai departe după 1 aprilie. Am văzut şi eu, domnul ministru a venit cu mai multe propuneri. Probabil săptămâna viitoare, în cel mult în două săptămâni, o să avem o decizie şi pentru acest element. Un lucru este sigur: nu vom lăsa fără protecţie consumatorii vulnerabili. În acelaşi timp, trebuie să găsim, pe termen mediu şi lung, scheme de protecţie care îi protejează într-adevăr pe cei care au nevoie şi nu sunt generalizate şi nu se duc aceste subvenţii, aceste compensări, către familii cu venituri foarte mari, pentru că ei într-adevăr nu sunt influenţaţi de diferenţa de 100 lei, de exemplu, la factura lunară. Cei care au, nu ştiu, într-o familie 10.000 lei, 15.000 lei venit, sigur n-au aceleaşi nevoi pe care le au cei care sunt într-adevăr consumatori vulnerabili.

Cu aceste excepţii care se fac la "Ordonanţa trenuleţ", nu credeţi cumva că se deschide o "cutie a Pandorei", ţinând cont de faptul că urmează nişte alegeri şi este şi 2025 un an electoral?

Salariile sunt îngheţate pentru toată lumea. La poliţişti, de exemplu, vorbim strict de orele lucrate sâmbătă şi duminică în turele normale. În cazul funcţionarilor publici foarte rar se întâmplă ca să fie nevoie de activitate sâmbătă sau duminică şi să nu fie posibilă acordarea acelor zile libere prin care să se compenseze aceste activităţi lucrate în timpul weekend-ului. Deci lucrurile sunt clare. Şi la orele suplimentare prima dată se încearcă compensarea cu ore, cu zile libere. 90 de zile este un termen. Dacă în 90 de zile nu se poate din cauza lipsei de personal, atunci se ajunge la plata acestor ore. Sunt nişte reguli care cred că sunt de bun simţ şi sunt activităţi distincte şi în cadrul Ministerului de Interne, de exemplu. Cei care sunt la birourile de, ştiu eu, de permise auto, cu siguranţă nu sunt în aceeaşi categorie cu cei care au zi şi noapte ture, 12 cu 24. Şi aici am făcut diferenţiere. Cei care merg în ture şi sunt obligaţi să lucreze şi sâmbătă şi duminică sunt trataţi corect, într-un fel. Cei care se duc în activităţi operative neprevăzute şi din acest motiv au ore suplimentare, iarăşi au dreptul să primească. De exemplu, dacă sunt incendii, dacă sunt inundaţii, dacă sunt evenimente neprevăzute şi trebuie suplimentate forţele de ordine, acolo lucrurile sunt tratate diferit şi în mod corect, cred.

Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt principalele trei riscuri la adresa atingerii ţintei de deficit bugetar. Ce riscă România în cazul în care această ţintă va fi depăşită?

În primul şi primul rând, România trebuie să respecte acest plan de 7 ani, astfel încât să nu punem în pericol fondurile europene care sunt practic dependente de ieşirea din situaţia de deficit bugetar excesiv. Măsurile, cele trei măsuri care trebuie luate pentru a evita riscurile sunt: controlul strict al cheltuielilor pe fiecare minister, pe fiecare instituţie, pe fiecare ordonator principal de credite, şi aici, cu colegii mei, deja lucrăm la îmbunătăţirea sistemelor existente pentru a implementa, pentru a asigura o fermitate mult mai mare pe tot ce înseamnă controlul cheltuielilor. Desigur, nu este uşor, pentru că foarte multe instituţii s-au obişnuit ca la sfârşitul anului să spună: avem nevoie de bani, am cheltuit toţi banii, daţi-ne pe două luni bani pentru că nu mai putem funcţiona. Şi acest lucru o să fie evitat anul acesta şi îi pot asigura pe toţi cei care funcţionează şi trăiesc din bani publici că aceste lucruri se vor face începând din luna februarie, martie, aprilie şi vor fi cheltuieli limitate la nivel lunar, astfel încât să ne încadrăm în 7% deficit.

Pe partea cealaltă, ANAF va trebui să facă performanţă, pentru că fără venituri, normal că putem ajunge la un deficit mult mai mare. Şi ANAF trebuie să vină cu performanţă, ajutată şi de aceste module de digitalizare, de o fermitate şi de o colaborare mai bună şi cu organele de cercetare penală.

Al treilea element este costul împrumuturilor. Şi aici, după şocul din decembrie, care a avut loc după anularea alegerilor, după publicarea cifrelor pe deficitul bugetar pe 2024, în ianuarie s-a şi văzut. Au crescut foarte mult dobânzile, dar ele au şi revenit imediat ce au fost luate primele măsuri, măsurile din decembrie, cu fermitate, cu ideea de a ne încadra în 7% deficit şi, după aceea, bugetul făcut pe un deficit de 7% a dat un semnal foarte clar. Outlook-urile negative au fost recepţionate ca mesaje serioase de către Guvern şi de către Coaliţie şi măsurile sunt apreciate deja de investitori, pentru că am început, am intrat pe o curbă descendentă pe tot ce înseamnă împrumuturi şi dobânzi pe plan intern şi pe plan internaţional. Lucrurile au început să evolueze într-o direcţie bună din acest punct de vedere.

Că tot aţi vorbit despre împrumuturi, care au fost costurile, cu cât au crescut costurile de finanţare în urma înrăutăţirii perspectivei de rating?

Pe câteva săptămâni, am avut o creştere de 0,5 procente, în general, în medie să zic aşa, dar am şi revenit la nivelul dobânzilor din octombrie, noiembrie anul trecut. Este un semnal pozitiv dat de pieţele internaţionale şi de investitori, o încredere în economia românească şi în măsurile Guvernului. Trebuie să mergem mai departe pe acest drum, care este unul anevoios, dar care o să ne ducă cu siguranţă la restabilirea echilibrului fiscal-bugetar şi la recâştigarea încrederii, care de fiecare dată se pierde foarte uşor şi se recâştigă doar cu foarte multă muncă.

Tot pe această temă, datoria guvernamentală e în creştere. Cea mai mare parte din această datorie provine din titlurile de stat. Spuneaţi la un moment dat că aţi vrea o reducere a acestora şi totuşi în februarie au fost programate cu două miliarde mai mult. Înspre ce se îndreaptă aceşti bani?

Per ansamblu este scădere, în anul 2025 ne vom împrumuta cu 20 de miliarde de lei mai puţin faţă de 2024. Această scădere se va resimţi şi pe împrumuturile externe şi pe împrumuturile de pe piaţa internă. Finanţarea lunară şi nevoia de finanţare se stabilesc în funcţie de cheltuielile şi de prognoza veniturilor şi cheltuielilor lunare, dar per ansamblu, anul acesta ne vom împrumuta cu mai puţini bani decât anul trecut. Acesta este prim aspect foarte important.

Al doilea aspect este schimbarea mixului şi politicii de împrumut a României. O să ne focusăm mult mai mult pe aceste emisiuni de titluri Tezaur şi Fidelis, tocmai pentru a scădea expunerea internaţională, pe pieţele internaţionale, şi pentru a reduce riscul de curs valutar şi, în acelaşi timp, să putem plăti cât mai multă dobândă la cetăţenii români, pentru că aceşti bani, cu titlu de dobândă, oricum se plătesc şi oricum or să fie încasaţi de cineva. De ce să nu-i încaseze cetăţenii, dacă tot se împrumută statul? Condiţiile sunt avantajoase, sunt cele mai bune dobânzi de pe piaţă, dobânda este neimpozabilă. La Fidelis, de exemplu, există şi acel bonus în cazul în care este donator de sânge. Este o tradiţie deja a Ministerului Finanţelor şi nu am să stric niciun lucru care merge bine în minister şi mergem mai departe şi cu acel bonus pentru donatorii de sânge. Deci, ne împrumutăm din ce ce în ce mai mult de la cetăţeni, pentru a plăti dobânzi către cetăţeni şi îmi propun să ne împrumutăm cât mai puţin de la bănci şi de pe pieţele internaţionale.

Apropo de pieţele internaţionale, am avut deja o ieşire pe pieţele internaţionale de obligaţiuni...

A fost o ieşire şi cu un rezultat acceptabil.

Care?

Am luat peste 4 miliarde de euro la dobânzile care atunci au început să scadă. Era la sfârşitul lunii ianuarie, exact înainte de aprobarea bugetului, dar după publicarea bugetului de către Guvern. Lucrurile sunt într-o evoluţie pozitivă din acest punct de vedere. Acolo am văzut, şi săptămânile următoare s-a mai confirmat de mai multe ori, că am început să venim pe un trend descrescător în ceea ce priveşte dobânzile pe care trebuie să le plătim. Putem intra pe o zonă de stabilitate pe termen mediu din acest punct de vedere.

Anul acesta vom mai ieşi pe pieţele internaţionale?

Cu siguranţă da, ne facem planurile, tocmai săptămâna aceasta aprobăm noua emisiune de eurobonduri. O să fie probabil undeva ori luna martie, ori luna aprilie. O să vedem, analizăm şi noi care este varianta cea mai bună şi perioada cea mai bună, oportună, pentru această emisiune de obligaţiuni, astfel încât să putem asigura şi o finanţare, o refinanţare a datoriei care ajunge la scadenţă şi să putem asigura şi finanţarea pentru cele 230 de miliarde lei anul acesta, necesare pentru a finanţa deficitul de 7%. Anul trecut am avut un împrumut total pe pieţele internaţionale şi naţionale de peste 250 de miliarde lei, coborâm la 230 miliarde lei şi sper ca în anii următori să putem echilibra inclusiv această situaţie şi să avem dobânzi din ce în ce mai mici.

Revenim la noi, la intern, la "ordonanţa trenuleţ". Taxa pe stâlp - trebuie făcute normele de aplicare. Care este stadiul, la ce companii se va aplica, pe ce tip de construcţii?

Construcţiile speciale sunt diverse. Am început activitatea, am început elaborarea normelor. Am stabilit sectoarele care vor fi tratate şi vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit. Avem, pe de o parte, producţia de energie. În domeniul energiei, pe producţie avem anumite construcţii speciale. Transport de energie, acolo avem alte tipuri de construcţii speciale, stâlpii, de exemplu. Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. Avem zona portuară, acolo avem zone de platforme. Avem exploatare de gaze, de ţiţei, acolo avem alt tip de construcţie specială. Agricultura, construcţiile speciale, silozuri, platforme şi acolo. Deci fiecare sector o să fie invitat la discuţii şi o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârşitul lunii martie, aşa cum prevede ordonanţa.

Şi în privinţa voucherelor de vacanţă aţi avut discuţii cu operatorii? Cum se va aplica această măsură?

Am început. Zilele trecute am primit o solicitare de la ministerul de resort pentru a avea o întâlnire pe această temă. Eu cred că a fost o decizie bună de a nu anula complet voucherele de vacanţă, pentru că ar fi fost o lovitură cruntă pentru industria hotelieră şi pentru HoReCa în general. În acelaşi timp, cred că, dacă cineva doreşte să beneficieze de un sprijin, este normal să aibă şi o contribuţie personală. 800 lei cu 800 lei. Este o sumă care vine, pe de o parte, în sprijinul domeniul HoReCa, în acelaşi timp, cine doreşte să beneficieze de o subvenţie, de un sprijin, vine şi cu o contribuţie personală. Lucrurile pot intra pe făgaşul normal. Dacă ministerul de resort, ministerul de linie, Ministerul Economiei are nevoie de sprijinul nostru, suntem deschişi oricând să-i oferim orice sprijin, de norme, de detaliere, dacă este nevoie de aşa ceva.

Deci vor fi 800 lei cu 800 lei. Pe partea de la buget de 800 lei se vor aplica şi impozitul pe venit şi CASS-ul, cum a fost până acum?

Regulile nu s-au schimbat, regulile rămân aşa cum au fost până acum.

Şi contribuţia cum va fi din partea angajatului? I se vor retrage bani de pe card, va plăti la salariu?

Nu. Va trebui să plătească şi să facă dovada că a plătit o factură de cel puţin de 1.600 lei de persoană şi atunci o să primească şi voucherul de vacanţă.

Până în luna iulie ar trebui depusă cererea de plată numărul patru din PNRR. Sunt mai multe puncte sensibile. Printre ele reforma fiscală. Ce măsuri sunt avute în vedere cu aplicare de anul viitor, pentru că aţi spus că anul acesta nu se modifică nimic pe partea de impozite şi taxe? Dar de anul viitor ne putem aştepta la o creştere a TVA, la impozitare progresivă?

În orice ţară reformele fiscale trebuie pregătite minuţios şi gândite pentru termen mediu-lung. Nu sunt de acord cu modificări sau cu reforme care privesc un singur an. De exemplu, dacă la un moment dat o să fie o discuţie despre majorări de taxe, impozite, trebuie să avem o perspectivă de cel puţin cinci, poate de şapte ani, exact pe perioada de programare pe care ne-am asumat anumite obligaţii faţă de Comisia Europeană. Acum, în luna februarie şi martie, cu siguranţă nu vom avea discuţii pe această reformă fiscală. Să vedem când începem pregătirea. Oricum, Comisia Europeană este în negocieri cu România pe PNRR. Probabil unele dintre prevederi şi termene, jaloane, or să fie renegociate, termenele modificate. Aşteptăm şi finalizarea acestor discuţii pe care le-a început domnul Boloş (ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş n.r.).

Noi acum, în privinţa PNRR-ului, ne concentrăm exact pe investiţiile care sunt în Ministerul Finanţelor pentru a finaliza sistemele informatice de care ne are nevoie ANAF şi are nevoie Ministerul Finanţelor pentru îmbunătăţirea colectării. Aici avem deja primele livrabile ajunse în minister. Anul trecut, în decembrie, au venit sistemele hardware care vor gestiona şi vor găzdui platformele de date, vor gestiona big data, vor găzdui şi acele aplicaţii care sunt deja gata sau care vin din dezvoltarea ulterioară. Şi noi acum ne concentrăm pe aceste elemente din PNRR care sunt în sarcina Ministerului Finanţelor tocmai pentru a bifa şi acele jaloane.

Mai este încă un punct sensibil: taxa de poluare, taxa auto. Trebuie să existe discuţii pe această temă sau au fost până acum discuţii? Cum va arăta ea?

România a promis în 2021 prin PNRR că va face o reformă şi în ceea ce priveşte taxarea mobilităţii sau taxarea acelor mijloace de transport care sunt poluante, care emit dioxid de carbon şi gaze cu efect de seră şi, proporţional, cele care emit mai puţin vor fi impozitate cu impozit mai mic, mai redus. Aici sarcina este la Ministerul Transporturilor pe tot ce înseamnă mobilitate verde, tot ce înseamnă reducerea emisiilor de carbon pe partea de mobilitate. Acolo sunt deja câteva propuneri făcute, câteva proiecte elaborate de minister pe impozitarea transportului de marfă, de exemplu, în funcţie de distanţă, în funcţie de tonaj, sunt mai multe variante. De asemenea, au început discuţiile şi în spaţiul public cu privire la impozitarea mijloacelor de transport personale ale cetăţenilor în funcţie de norma de poluare, în funcţie de data la care au fost înmatriculate. Acum, recent, am văzut şi câteva propuneri trimise prin intermediul presei decidenţilor, pe cele care sunt maşini second-hand şi aşa mai departe. Deci acolo lucrurile trebuie discutate iarăşi pentru următorii şapte-zece ani. Discuţiile trebuie purtate şi cu autorităţile locale. Pentru că autorităţile locale sunt cele care aplică taxele acestea locale, impozitul pe mijloacele de transport, de exemplu, este un venit al autorităţilor locale, şi gândite lucrurile astfel încât cei care poluează mai mult să plătească mai mult, cei care folosesc maşini nepoluante, noi, să nu fie trataţi la fel ca un cetăţean care aduce o maşină de şapte-opt ani din străinătate.

Desigur, trebuie avut în vedere şi gradul de suportabilitate şi puterea de cumpărare a cetăţenilor, pentru că nu putem să privăm cetăţenii cu venituri mici de dreptul de a cumpăra o maşină, chiar dacă este una mai veche şi este una mai ieftină şi mai poluantă. Deci, lucrurile trebuie aduse într-un echilibru, astfel încât nici cei vulnerabili să nu ajungă să nu-şi mai permită o maşină şi, în acelaşi timp, să nu avem bolizi cu mii de centimetri cubi capacitate cilindrică şi cu un impozit foarte mic, aproape simbolic, în comparaţie cu ţările vest-europene. Pentru că de acolo exact acele maşini sunt vândute la preţuri mici, care costă foarte mult la capitolul impozit local din cauza poluării şi de aceea devenim noi o ţară de destinaţie pentru maşinile second-hand.

Deci va fi cumva taxa aceasta introdusă sub formă de impozit? Sau mai există varianta să fie introdusă în taxa de drum, în rovinietă?

Sunt mai multe variante. Cu siguranţă pe transportul de marfă o să fie o combinaţie de rovinietă sau taxă în funcţie de distanţă, cantitate şi aşa mai departe. La persoanele fizice nu poţi tot timpul să taxezi în funcţie de kilometrii parcurşi, pentru că este foarte complicat. Acolo mai mult ca sigur trebuie să mergem pe norma de poluare, pe vechimea maşinii şi pe o filosofie gândită împreună cu autorităţile locale.

Dar, aveţi vreun calcul, cam cât de mare ar putea să fie?

Este prematur, nu vreau să discut despre cifre, pentru că nefiind calculele aşezate şi nefiind variantele conturate, este prematur să discutăm despre ele. Dar da, în cadrul unei reforme fiscale, trebuie inclus şi acest element, elementul de impozite şi taxe locale pentru mijloacele de transport.

Care sunt perspectivele economiei româneşti pentru 2025, din punctul dumneavoastră de vedere?

Este o perioadă provocatoare pentru orice economie din Europa. Vedem ce se întâmplă între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, vedem ce se întâmplă la graniţa noastră şi cât de repede se schimbă perspectivele în privinţa războiului din Ucraina şi cât de fluidă este toată această dispută între continente. În acest context, România se bazează pe o economie solidă, robustă, în continuă creştere şi este elementul cel mai important în momentul de faţă. Această economie a reuşit să facă performanţa să elimine decalajele în comparaţie sau faţă de foarte multe state ale Uniunii Europene, care erau mult în faţa noastră, de exemplu la capitolul producţie internă pe cap de locuitor sau PIB pe cap de locuitor, la capitolul salariu minim, la capitolul salariu mediu, la capitolul productivitate. Toţi aceşti indicatori astăzi arată mult mai bine în România decât în şapte-opt ţări ale Uniunii Europene. Sunt mult mai bine sau suntem umăr la umăr cu alte ţări. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi de faptul că suntem şi noi, la rândul nostru, influenţaţi de celelalte economii. Dacă economia germană are probleme, influenţele se simt în comenzile din România. Dacă Franţa are probleme, putem avea şi noi probleme pe comenzile care vin din Franţa.

Dar, în acelaşi timp, România are resursele în PNRR. Pentru companiile româneşti care pot beneficia de programele din PNRR, avem în bugetul pe 2025 programe naţionale aprobate şi pot fi contractate şi pot începe plăţile pentru Investalim, pot începe pentru ConstructPLUS, pot începe pentru Start-up Nation, pot începe programe de ajutoare de stat care sunt în evaluare la Ministerul Finanţelor. Deci vin şi stimulente, vin şi programe care ajută companiile româneşti să se dezvolte, iar aceste programe trebuie continuate pe termen mediu. An de an trebuie să avem Start-Up Nation, an de an trebuie să avem Investalim, an de an trebuie să avem programe prin care mai închidem şi din deficit, pentru că noi avem deficite gemene, avem acest twin deficit, unde avem o balanţă comercială negativă. Importăm mai mult decât exportăm sau aducem mai multe bunuri în ţară decât ducem în afară. Şi avem şi deficitul bugetar. Deci acest lucru se poate echilibra doar în cazul în care suntem perseverenţi şi constanţi în sprijinirea companiilor româneşti să se consolideze pe piaţa naţională şi, următorul pas, să aibă curajul să iasă şi pe pieţe internaţionale şi pe pieţe europene. Să ducem şi noi produse româneşti în Europa, să ducem şi noi mai multe servicii româneşti în Europa. Şi atunci putem să devenim un partener, putem să ne luptăm de la egal la egal cu celelalte economii.

Deci, din punctul dumneavoastră de vedere, nu există niciun risc să intrăm în recesiune anul ăsta, cum atenţiona guvernatorul Băncii Naţionale?

Domnul Isărescu a spus că este există riscul ca anumite economii în Europa să intre în recesiune. Sunt sigur că nu s-a referit la România. Putem avea discuţie pe procentul de 2,5%, dacă se poate realiza sau dacă nu se poate realiza. Sunt foarte mulţi factori externi care influenţează o asemenea creştere economică, dar cu siguranţă nu avem riscul ca anul acesta în România să intre în recesiune.

În ce măsură negocierile SUA-Rusia şi relaţiile tensionate din Europa ar putea influenţa România, investiţiile în România?

Orice incertitudine politică, orice negociere de acest gen, orice dispută la acest nivel, SUA-Uniunea Europeană, sau orice incertitudine politică internă pot influenţa investiţiile. Astăzi (miercuri n.r) însă am primit, de exemplu, o veste pozitivă. FIC, Forumul Investitorilor Străini din România, ne-a dat un semnal pozitiv în ceea ce priveşte evoluţia investiţiilor din punctul lor de vedere în ianuarie şi februarie. Au recunoscut că în decembrie a fost un fel de şoc pentru piaţă, dar lucrurile s-au echilibrat şi intră într-o fază de normalitate şi investiţiile continuă. Există riscul, într-adevăr, ca anumite investiţii să fie temporizate, din cauza alegerilor sau din cauza perspectivelor politice, dar aici eu sunt ferm convins că această Coaliţie, cu un candidat unic, lansat practic astăzi în urma semnării acordului politic, o să câştige alegerile. Pentru că România are nevoie de stabilitate politică. În Parlament avem stabilitate, avem o majoritate, avem o majoritate mai mult decât confortabilă dacă adunăm toate voturile partidelor prooccidentale şi pro-NATO. Din acest punct de vedere, România nu este în pericol, chiar dacă USR nu face parte din guvern. Este un partid european, democratic, pro-european, pro-NATO, prooccidental şi avem această stabilitate parlamentară. Avem nevoie de predictibilitate şi stabilitate şi la Cotroceni şi acest lucru se poate realiza printr-o campanie onestă, sinceră. O campanie prin care domnul Crin Antonescu să explice care sunt rezultatele dezvoltării economice, de exemplu, în România. Ce înseamnă autostrăzile construite? Da, a avut România au deficit uriaş, dar să ne uităm la ritmul în care merg autostrăzile. Da, România a avut un deficit uriaş, dar să ne uităm la pacea socială care s-a creat prin majorarea salariilor şi recalculare a pensiilor.

Avem nevoie de raţiune. Avem nevoie de o abordare raţională şi nu putem să mergem pe nişte declaraţii fără bază. Avem un exemplu: acel boicot împotriva companiilor care sunt multinaţionale şi care ocupă o mare parte din segmentul de retail din România, marile lanţuri comerciale, că nu plătesc impozite. Fals. Minciună. Anul trecut, impozit pe cifra de afaceri şi impozit pe profit, cele două impozite adunate însumează aproape un miliard de lei la primele cinci companii din acest domeniu, primele cinci companii, marile lanţuri comerciale cum le denumim generic. Dacă adunăm toate impozitele şi taxele şi accizele plătite de aceste cinci companii, ajungem la peste şase miliarde de lei, cu peste 70.000 de angajaţi. Deci, trebuie să vorbim lucruri concrete, să gândim raţional şi să fim convinşi sau conştienţi de faptul că noi suntem cei care mergem să cumpărăm, noi, cetăţenii români, cei care mergem la vot, tot noi suntem cei care mergem să cumpărăm acolo produse. Şi dacă vrem să fim patrioţi, dacă vrem să fim naţionalişti în sensul bun al cuvântului, să ne uităm la produsul pe care îl cumpărăm.

Eu, de exemplu, când mă duc să cumpăr apă minerală, am trei opţiuni. Fiind din Sâncreini, Harghita, prima dată caut apa minerală din Sâncreeni. Nu pot să dau nume, perla din satul meu. Dacă nu găsesc, caut o apă produsă în Tuşnad, cel mai apropiat sat unde se mai produce apă minerală. Tot în judeţul Harghita. Dacă nu găsesc nici acolo, caut cel mai apropiat oraş. Borsec este cel mai apropiat oraş unde se produce apă minerală. Şi din cele trei tot timpul găsesc un produs care este autohton, local, românesc, cel mai bun şi din punct de vedere calitativ. Asta înseamnă să fii patriot şi să ajuţi producţia locală. Când cumperi brânză, cartofi, carne, produse din carne, să te uiţi cine le-a produs, le-a produs un producător român sau sunt aduse de peste hotare? Şi poţi să cumperi practic din orice magazin, pentru că nu mai contează atunci, dacă rafturile cu produsele româneşti se golesc tot timpul cel mai repede.

Care au fost costurile României pentru ajutarea Ucrainei şi care sunt şansele ca România să prindă un loc în procesul de reconstrucţie?

Cu siguranţă suntem ţara cu cele mai bune, cele mai mari şanse, pentru că avem cea mai bună poziţie geografică şi strategică. Avem port, avem Dunăre, avem graniţă comună, cea mai lungă graniţă comună, şi avem şi industrie strategică cu care putem să contribuim la reconstrucţia Ucrainei. Cu cât am ajutat Ucraina? Putem să facem un calcul grosso-modo. Au trecut prin România peste 10 milioane de cetăţeni ucraineni în ultimii 3 ani aproape. Au trecut prin România cantităţi uriaşe de cereale, care teoretic ar fi trebuit să plece mai departe. Din păcate, câteodată s-a constatat că au mai rămas şi în ţară şi a trebuit să ia guvernul precedent măsuri pentru a opri acest lucru şi a proteja agricultorii, producătorii autohtoni. Am dat şi un sistem Patriot. Costurile sunt semnificative, dar aici lucrurile nu se calculează tot timpul doar în bani, ci şi prin atitudine şi prin fermitatea cu care noi va trebui să ne obţinem locul şi rolul în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Companiile româneşti vor trebui să beneficieze din această reconstrucţie, din acest efort comun al Europei şi, sper, şi al Statelor Unite ale Americii, că lucrurile se vor calma şi din acest punct de vedere şi atunci lumea o să se aşeze la masa negocierilor şi se duc lucrurile într-o direcţie bună.