Cristina Prună: Am avea capacitatea în România să dezvoltăm lanţuri de producţie de baterii

România are capacitatea să dezvolte lanţuri de producţie de baterii cu resursele de grafit de care dispune în judeţul Gorj şi, astfel, să-şi reducă dependenţa de importuri şi să ajungă să-şi dezvolte economia şi să aibă locuri de muncă în acest domeniu al viitorului, consideră vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Cristina Prună.

"Din perspectiva omului care îşi doreşte ca economia României să se dezvolte, mi-aş dori să avem mai mulţi producători de baterii în România. Avem resurse de grafit. Au fost depuse nişte proiecte pentru finanţare europeană de către Ministerul Economiei - şi aici s-a pierdut ceva timp pentru exploatarea grafitului în judeţul Gorj - şi cred eu că am avea capacitatea în România să dezvoltăm lanţuri de producţie de baterii, iată, cu această resursă rară de care România dispune, şi să ne reducem dependenţa de importuri din alte zone în ceea ce priveşte bateriile şi, de ce nu, să ajungem să ne dezvoltăm economia, să avem locuri de muncă în acest domeniu al viitorului", a afirmat Cristina Prună, la Bucharest Energy Storage 2024, eveniment dedicat dezbaterii viitorului stocării de energie în România.

Deputatul a admis că legislaţia în domeniu nu este "unde ar trebui să fie", însă s-au făcut paşi înainte.

"Legislaţia aş spune că încă nu este unde ar trebui să fie, deşi s-au făcut paşi înainte, iar stocarea cred eu că este extrem de de importantă, iar legislaţia să fie una care să încurajeze acest domeniu, pentru că se spunea un pic mai devreme de această trecere la piaţă. Da, stocarea, până la urmă, stabilizează preţurile, reduce această variabilitate a regenerabilelor şi, nu în ultimul rând, încurajează investiţiile în sectorul energetic. Se vorbea mai devreme de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acolo s-a definit un target pentru stocare undeva între 240 şi 480 de megawaţi până la finalul lui 2025. Suntem departe de targetul acesta, undeva la 17%. (...) Până în 2030 - venise şi Transelectrica cu acea cifră, de 4.000 de megawaţi în stocare, care să fie funcţională până la 12 ore, iarăşi, cifrele astea ne spun că există o oportunitate pe zona de stocare şi trebuie să ne mişcăm repede", a susţinut ea.

Prună a subliniat că la nivel legislativ se pot face "lucruri" pentru ca stocarea să fie încurajată, o preocupare în acest sens regăsindu-se şi în Parlament.

"La nivel legislativ putem să facem încă lucruri pentru ca stocarea să fie încurajată. Şi încă din 2022 spuneţi dumneavoastră că a existat o preocupare pentru stocare. N-a fost doar la nivelul pieţei. Pot să vă spun că a fost şi în Parlament, pentru că sunt iniţiatoarea unui proiect de lege care vine să elimine acea dublă taxare şi să încurajeze proiectele de stocare prin exceptarea de la plata unor tarife pentru proiectele existente. Asta a fost logica la momentul în care am depus acel proiect. Am văzut acum vreo două săptămâni, cred, că ministerul a scris o ordonanţă de urgenţă pe care a pus-o în transparenţă, care vine şi preia ideile din proiectul de lege, inclusiv pentru baterii stand alone. E un lucru bun, păcat că am pierdut doi ani în care puteam, poate, să avem mai multe capacităţi de stocare prin astfel de stimulente, fără un program de finanţare de la de la nivelul ministerului. Dar, mai bine mai târziu decât niciodată. E bine că există acest proiect în transparenţă, e bine că o să vină în Parlament şi, sper eu, să fie adoptat cât mai repede şi să producă efecte la nivelul pieţei", a menţionat deputatul.

Potrivit Cristinei Prună, sunt două aspecte care ar trebui luate în considerare când vine vorba despre proiecte de stocare: investiţiile în reţelele de transport şi investiţiile în reţelele de distribuţie.

"Unul ar fi investiţiile în reţele - şi aici avem nişte estimări care pot să ne dea aşa, nişte fiori. Până în 2030, în reţelele de transport ar trebui investiţi undeva la 6,8 miliarde de euro, iar în reţelele de distribuţie undeva între 9 şi 11 miliarde de euro. Sigur, sunt ambiţii mari, zic eu că nu este imposibil, dar trebuie să ţinem cont că până la urmă investiţiile în reţele pot să încurajeze inclusiv proiectele de stocare şi să susţină până la urmă stocarea reţelele. Deci, este o relaţie de tip win-win", a adăugat ea.

Societatea Naţională a Sării SA - Salrom - a anunţat în august că va depune în scurt timp două cereri de finanţare pentru proiecte în valoare cumulată de aproape 450 de milioane de euro, în vederea valorificării zăcămintelor naţionale de grafit, România fiind printre puţinele ţări care beneficiază de această resursă naturală devenită extrem de preţioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii verzi.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, publicat pe site la data de 19 august 2024, primul proiect, pentru care se solicită suma de 198,306 milioane de euro se referă la extracţia grafitului de calitate pentru baterii din arealul Baia de Fier, judeţul Gorj, şi implică extracţia şi procesarea primară a şisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii.

Acesta include dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracţie, precum şi instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esenţial pentru producţia de baterii, în special pentru vehicule electrice şi sisteme de stocare a energiei.

Cel de-al doilea proiect, în valoare de aproape 247 milioane de euro, vine în completarea firească a primului şi are în vedere valorificarea finală a şisturilor grafitoase într-un complex de procesare în care să se folosească tehnologii de ultimă generaţie.

Acest proiect de procesare a grafitului pentru baterii la situl Baia de Fier urmăreşte consolidarea lanţului de aprovizionare strategic al UE pentru tehnologiile energetice curate prin înfiinţarea unor instalaţii avansate de procesare la acest sit, pentru a transforma grafitul extras de aici în material de calitate pentru baterii, inclusiv grafen.

România şi-a pregătit din timp strategia de exploatare a grafitului, fiind reprezentată încă din data de 23 mai 2024 la prima reuniune a Comitetului european pentru materii prime critice (CRM Board) la sediul Comisiei Europene din Bruxelles.

Mai mult decât atât, într-o viitoare sesiune ce va fi deschisă la începutul anului 2025, se va depune şi o a treia Cerere de finanţare referitoare la protecţia mediului şi sustenabilitatea exploatării de şisturi grafitoase din arealul Baia de Fier. Proiectul vizează reciclarea grafitului pentru baterii la situl "Baia de Fier" şi promovarea economiei circulare şi a gestionării durabile a resurselor în UE.

Se abordează astfel şi reciclarea grafitului de calitate pentru baterii pentru a sprijini obiectivele UE legate de economia circulară şi gestionarea durabilă a resurselor de care dispune ţara noastră. Iniţiativa implică dezvoltarea de procese şi tehnologii la situl Baia de Fier pentru a recupera şi reutiliza grafitul din baterii uzate şi alte deşeuri, reducând, astfel, dependenţa de extracţia primară a materiei prime şi promovând sustenabilitatea mediului, se mai spune în comunicat.