Burduja: La finalul anului viitor ar trebui să avem capacităţi de stocare de cel puţin 2.500 MW
17 Iulie 2024
AgerpresEl a subliniat că investiţiile atrase în ultimul an în sistemul energetic naţional au fost de 13,6 miliarde de euro, bani nerambursabili, mai mult decât în toţi anii de după 1989.
România ar trebui să aibă în total, la finele anului viitor, capacităţi de stocare de cel puţin 2.500 MW, iar până în 2026 să depăşească 5.000 MW, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
"În total, la finalul anului viitor ar trebui să avem capacităţi de stocare de cel puţin 2.500 MW, iar până în 2026 să depăşim 5.000 MW. Ţintele acestea sunt ambiţioase, dar sunt aliniate cu recomandările şi analizele Transelectrica, din care reiese un necesar de stocare de minimum 4.000 MW. Nu în ultimul rând, am reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti şi susţinem constant acest tip de investiţii, care vor asigura servicii esenţiale pentru sistemul energetic naţional", a scris ministrul marţi seara pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că investiţiile atrase în ultimul an în sistemul energetic naţional au fost de 13,6 miliarde de euro, bani nerambursabili, mai mult decât în toţi anii de după 1989.
"Realitatea tristă este că timp de trei decenii statul român a investit extrem de puţin în sistemul energetic naţional. În ultimul an, am reuşit să atragem 13,6 miliarde de euro pentru sector, bani europeni nerambursabili. Mai mult decât în toţi anii de după 1989. Aceste investiţii nu se vor finaliza de azi pe mâine şi de multe ori nici de pe un an pe altul", a semnalat Burduja.
El menţionat că în aceste zile au fost preţuri mari la energie pentru că producem prea puţin, în contextul în care România a pierdut jumătate din capacitatea de producţie în banda din 1989 în aceste trei decenii, pentru că nu avem acces la o capacitate de interconectare suficientă, fiind lucrări majore în Ungaria şi nu numai, pentru că nu a fost gata hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti şi abia au început să fie încurajate investiţiile în stocare în ultimul an.
"Imediat după preluarea mandatului de ministru, constant am arătat că stocarea e prioritatea zero a sectorului energetic naţional. Ce am făcut într-un singur an? Din PNRR am alocat 80 milioane de euro pentru schema pentru stocare, din care anticipăm că vom încheia contracte pentru 1.800 MW stocare. Proiectele sunt în evaluare şi anticipăm semnarea contractelor în septembrie a.c. Este un apel pe care l-am salvat şi reluat prin discuţii succesive cu Comisia Europeană, susţinând constant că nu suntem de acord cu propunerile anterioare privind renunţarea la această investiţie din PNRR. Din Fondul pentru Modernizare avem pregătită o nouă schemă de finanţare, de până la 300 de milioane de euro, câte 150 de milioane pentru anul acesta şi anul viitor, care vor însemna încă minimum 3.000 MW stocare - urmează să lansăm în toamna aceasta, imediat după obţinerea aprobărilor de la Comisia Europeană", a explicat Burduja.
Acesta a adăugat că în cele două apeluri din Fondul pentru Modernizare, care sunt deschise în acest moment şi care marţi au fost prelungite cu 30 de zile în urma solicitărilor pieţei - producţie energie cu şi fără autoconsum - s-a acordat în premieră 10% punctaj suplimentar pentru stocare (total buget 815 milioane euro) şi se estimează că vor fi puse în funcţiune încă cel puţin 500 MW stocare prin aceste apeluri.
De asemenea, în programul Electric-Up 2 - buget 450 milioane lei - a fost introdusă în premieră obligativitatea de stocare de 30% din puterea instalată, iar la 50% se acordă punctaj în plus (10%).
Pe de altă parte, ministrul Energiei a transmis, referitor la preţurile de pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare), că această piaţă a mai înregistrat perioade de creşteri semnificative ale preţurilor, influenţate de mai mulţi factori, cum ar fi condiţiile meteorologice, cererea de energie, disponibilitatea resurselor de producţie şi factori economici externi.
"Exceptând perioada de război, când a început şi criza energetică pe continent, exemple de creşteri de preţ pe PZU, din cauza diverşilor factori (în special ger şi hidraulicitate scăzută), sunt: finalul lunii ianuarie - începutul lunii februarie din 2017, când energia se tranzacţiona cu 700 lei/MWh în orele de vârf (preţ foarte mare în acea perioadă), comparativ cu preţurile normale de 200-250 lei/MWh; jumătatea lunii decembrie 2020 (17 decembrie, peste 700 lei/MWh). Niciodată, în perioada recentă, nu a fost o perioadă de condiţie meteorologică extremă (fie ger, fie caniculă) care să se întindă pe mai mult de 7-10 zile. Totodată, preţurile mari sunt doar pentru 2-3 intervale din zi, cele care determină creşterea preţului mediu zilnic", a precizat Sebastian Burduja.
Acesta a mai subliniat că furnizorii de energie nu îşi achiziţionează toată energia electrică aferentă portofoliului de consum de pe PZU, "astfel impactul în preţul mediu de achiziţie al unui furnizor nu este puternic influenţat de câteva ore de tranzacţionare la preţuri mai mari decât media normală".
"Încă o chestiune: faptul ca avem mai multe capacităţi de producţie de energie regenerabilă este un lucru bun, per total. Altfel, am fi plătit foarte probabil şi mai mult, pentru ca energia electrică ar fi costat şi mai mult în timpul zilei", a punctat Burduja.
Marţi, premierul Marcel Ciolacu, întrebat despre creşterile de preţuri la energie înregistrate în această perioadă cu zile caniculare, a declarat că România are "cel mai bun" mix de energie din Europa, dar este nevoie de o viziune "clară" de dezvoltare pe zona de stocare a energiei verzi.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 393 / 9187 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
Noi promovări în echipa RTPR | Andreea Nedeloiu devine Counsel, alți cinci avocați au terminat stagiatura și vin pe poziția de Associate
Promovări la Voicu & Asociații | Roxana Neguțu devine Senior Partner, noi poziții ocupate în cadrul Firmei
Filip & Company asistă eMAG şi HeyBlu în achiziția a 100% din acțiunile Orange Money IFN SA. Echipa, coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partener) și Rebecca Marina (counsel)
Academia Română, reprezentată de Popescu & Asociații, obține o victorie semnificativă într-un proiect complex de retrocedare | Echipa coordonată de Octavian POPESCU (Managing Partner), Andreea MIHALACHE (Partner) și Ana Maria BULEA-CIURARU (Associate) stabilește un precedent important în protejarea bunurilor de importanță națională
O nouă echipă de coordonare la Filip & Company | Cristina Filip și Alexandru Bîrsan, co-Managing Partners, au un mandat de 4 ani. Mai mulți parteneri devin manageri sau co-manageri ai departamentelor firmei
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Intervenția instanței în arbitraj (Powered by ZRVP)
Mușat & Asociații promovează șapte avocați în ariile fuziuni și achiziții, litigii și arbitraj, drept bancar și financiar, piețe de capital și achiziții publice
RTPR, alături de Integral Capital Group la investiția în Embryos. Echipa de proiect, coordonată de Costin Tărăcilă (Managing Partner) și Marina Fechetă-Giurgică (Senior Associate)
CMS asistă grupul M Core cu privire la achiziția portofoliului de centre comerciale (Strip Malls) din România de la MAS Plc. Roxana Frățilă (partener) și Mircea Moraru (senior counsel), au coordonat avocații care au acoperit aspectele tranzacționale, iar Ana Radnev (partner) și Alina Tihan (senior counsel) au condus echipa de drept bancar
Promovări la Schoenherr: Monica Cojocaru devine partner în structura internațională a grupului, alți trei avocați fac un pas înainte în carieră | Sebastian Guțiu, managing partner: ”Aceste promovări vin să confirme valoarea pe care o atribuim contribuției efective a colegelor noastre la dezvoltarea ariilor de practică din care fac parte – corporate m&a, energy, banking & finance, labour & employment – și a relației cu clienții firmei”
Clifford Chance Badea și-a extins echipa cu 15 avocați în 2024, după cel mai accelerat ritm de creștere și recrutare din ultimii ani | Daniel Badea, Managing Partner: ”Am avut colegi care au lucrat în birourile internaționale ale Clifford Chance, dar și în locuri precum Stockholm sau Zurich, pe proiecte transfrontaliere de o complexitate foarte mare, acoperind aproape toate continentele”
BACIU PARTNERS, numită ”Gold Stars of Romanian IP” de World Trademark Review în clasamentele WTR 1000 2025. Patru membri ai echipei, desemnați profesioniști de top în clasamentul individual
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...