ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Abordarea operațiunilor transfrontaliere de tip fuziuni și achiziții din perspectiva regulilor de concurență privind notificarea concentrărilor economice

19 August 2024   |   Florentina Munteanu, Partener, și Andrea Grigoraș, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Dintr-o analiză a reglementărilor cu privire la notificarea tranzacțiilor, valabile la nivelul UE și în 13 jurisdicții din Europa Centrală și de Sud-Est, inclusiv România, reiese că legislațiile naționale prevăd unul sau mai multe praguri de la care notificarea tranzacției în fața autorităților naționale de concurență devine obligatorie.

 
 
În actualul context economic european, marcat de multiple transformări menite să asigure competitivitatea pieței comune în raport cu principalii competitori globali, activitatea de fuziuni și achiziții care implică jucători din mai multe jurisdicții este tot mai intensă, iar complexitatea tranzacțiilor, în creștere. Din aceste considerente, companiile implicate în astfel de operațiuni trebuie să analizeze cu atenție toate aspectele juridice, valabile la nivelul Uniunii Europene, dar și în statele în care tranzacțiile vor genera efecte din punct de vedere concurențial. Printre cele mai importante aspecte de luat în calcul se numără obligațiile de notificare a tranzacțiilor către autoritățile de concurență.

Cerințele referitoare la notificarea tranzacțiilor diferă de la țară la țară, termenele impuse sunt scurte sau neclare în anumite cazuri, iar sancțiunile, semnificative, motiv pentru care companiile implicate trebuie să analizeze regulile existente încă din primele faze ale tranzacției, astfel încât să identifice din timp care sunt situațiile în care notificarea este obligatorie, care sunt procedurile aferente, excepțiile de la regulă etc., pentru a-și putea planifica etapele tranzacției cât mai exact.

Dintr-o analiză a reglementărilor cu privire la notificarea tranzacțiilor, valabile la nivelul UE și în 13 jurisdicții din Europa Centrală și de Sud-Est, inclusiv România, reiese că legislațiile naționale prevăd unul sau mai multe praguri de la care notificarea tranzacției în fața autorităților naționale de concurență devine obligatorie. În unele țări, acest prag este legat de cifra de afaceri globală sau națională a întreprinderilor implicate (sau chiar de ambele), iar în altele, de cota de piață la care ajunge entitatea rezultată în urma tranzacției.

În plus, există și alți factori în funcție de care se stabilește necesitatea notificării, dar și excepții. De exemplu, în țări precum Croația, se consideră că o tranzacție depășește pragurile de notificare numai dacă cel puțin una dintre întreprinderile implicate are sediul social sau o sucursală stabilită în țară. În schimb, în Lituania, normele de autorizare a concentrărilor economice între întreprinderi străine se aplică entităților înregistrate în afara țării dacă activitatea lor restrânge sau are un impact asupra concurenței pe piața internă lituaniană sau dacă acestea au filiale în Lituania.


Notificarea voluntară

Pe lângă situațiile în care notificarea este obligatorie, unele jurisdicții prevăd și o procedură de notificare voluntară. De exemplu, în Ungaria, în cazul tranzacțiilor pentru care pragul cifrei de afaceri nu este atins, dar care au potențialul de a reduce semnificativ concurența, întreprinderile pot notifica autoritatea de concurență în mod voluntar. O astfel de abordare este recomandată, dat fiind că autoritatea de concurență poate decide să inițieze o investigație, în termen de șase luni după încheierea tranzacției, pentru a evalua impactul acesteia asupra concurenței pe piața internă. Dacă investigația relevă un grad ridicat de concentrare rezultat din tranzacție, pot fi impuse măsuri prin care să se restabilească situația anterioară acesteia. Astfel de investigații (ex-post) pot fi derulate și în alte state, precum Albania sau Lituania, atunci când fuziunea este susceptibilă să creeze sau să consolideze o poziție dominantă sau să restrângă în mod semnificativ concurența pe o piață relevantă.

Și în România este disponibilă notificarea voluntară, care poate oferi părților implicate certitudinea conformării în cazurile în care elementele specifice operațiunilor de concentrare economică nu indică suficient de clar dacă există obligația de notificare.

Care este termenul de notificare a unei tranzacții?

Reglementările din majoritatea țărilor analizate nu prevăd un termen de notificare, dar menționează faptul că, în situația în care notificarea este obligatorie, tranzacția nu poate fi încheiată fără aprobarea autorității de concurență. Sunt însă și țări în care notificarea trebuie depusă într-o perioadă stabilită după parcurgerea uneia dintre etapele aferente tranzacției - semnarea unui acord de vânzare-cumpărare, publicarea unei oferte publice, depunerea unei oferte, încheierea unei licitații publice sau dobândirea efectivă a controlului (de exemplu, 30 de zile în Albania, Ucraina și Slovenia, 15 zile în Serbia).

Depunerea cu întârziere sau lipsa notificării se sancționează cu amenzi care variază de la țară la țară. Însă, în general, amenda poate urca la 10% din cifra de afaceri netă a companiei în cauză (chiar 13% în Ungaria). Tot în Ungaria se aplică o amendă pentru fiecare zi de întârziere a notificării, în timp ce Polonia poate impune amenzi succesive, până la momentul notificării.

Mai mult, sunt jurisdicții, precum Kosovo și Polonia, în care nu doar persoanele juridice sunt pasibile de sancțiuni, ci și persoanele fizice responsabile din cadrul întreprinderii care nu își îndeplinește obligația de notificare. Acestea riscă sancțiuni pecuniare cuprinse între 1.000 de euro și 4.000 de euro (în Kosovo), respectiv de 50 de ori salariul mediu lunar în sectorul întreprinderilor din care face parte societatea ce ar fi trebuit să notifice (în Polonia).

Excepții de la obligația de notificare

Conform analizei, există și situații în care tranzacția nu trebuie notificată, chiar dacă pragurile aferente sunt teoretic îndeplinite. De exemplu, în cele mai multe jurisdicții nu se consideră concentrare cazul în care o instituție financiară dobândește sau deține temporar valori mobiliare în vederea revânzării acestora, sau în situația în care controlul unei întreprinderi este preluat de un administrator judiciar.
În plus, sunt state care acordă derogare de la obligația de notificare. De exemplu, în Albania, unele fuziuni sunt scutite de notificare dacă există premisa că tranzacția va duce la îmbunătățiri în fabricarea sau distribuția produselor sau va favoriza progresul tehnologic sau economic, cu condiția ca aceste beneficii să fie transmise, în mare măsură, clienților și consumatorilor. Tot în Albania se aplică exceptări cu caracter general pentru concentrări verticale pe piețele de asigurări, transferuri generale de tehnologie, vehicule motorizate și comerț maritim.

În Polonia sunt în vigoare mai multe derogări de la obligația de notificare, sub forma unor praguri speciale ale cifrei de afaceri aplicabile în domenii favorizate, iar în Ungaria există o derogare pentru tranzacțiile pe care guvernul le consideră „de importanță strategică la nivel național". Aceste scutiri sunt acordate prin decret guvernamental și sunt menite să protejeze locurile de muncă și aprovizionarea cu resurse.

În privința procedurilor de notificare, aceasta pot fi standard, simplificate - pentru tranzacții de mici dimensiuni sau  cu efecte neglijabile asupra concurenței (acestea au și cele mai scurte termene) – sau proceduri aprofundate - în cazul în care operațiunea ar putea avea efecte negative grave asupra concurenței.

Pe de altă parte, în multe țări (cum ar fi Cehia, România, Ungaria sau Slovacia) autoritățile de concurență sunt deschise la discuții informale, înainte de notificare, cu companiile interesate, pentru a clarifica toate aspectele necesare pentru conformarea la legislația în vigoare într-un timp cât mai scurt.
În concluzie, conformarea la regulile de concurență în cazul tranzacțiilor de fuziuni și achiziții transfrontaliere reprezintă un proces complex, ce variază de la o țară la alta, iar nerespectarea acestora poate avea consecințe semnificative, inclusiv dizolvarea entității rezultate din concentrare. Așadar, întreprinderile implicate in operațiuni de acest tip trebuie să țină cont, încă din faza de evaluare a oportunității de a tranzacționa, de eventualele obligații de notificare, precum și de potențialele efecte ale tranzacțiilor avute în vedere.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 546 / 9371
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS anunță noi promovări în România | Alina Tihan preia rolul de Partener în departamentul de Finanțe, iar Andrei Tercu devine co-coordonator al departamentului de Taxe. Horea Popescu, Managing Partner: ”Abilitățile lor de lideri și capacitatea de a obține rezultate excepționale le-a adus încrederea și aprecierea tuturor”
VIDEO | Pastila de insolvență – Procedurile de restructurare (powered by ZRVP)
Chambers Europe 2025 | Cele mai bune firme locale de avocați în 9 arii de practică. NNDKP, Filip & Company, Schoenherr, RTPR și Țuca Zbarcea & Asociații au cele mai multe nominalizări pe prima bandă a performanței profesionale
Bondoc și Asociații a anulat un Proces-verbal de sancționare emis în materia RO e-Transport. Ce avocați au fost în echipa de proiect
Trei avocați români de la Bondoc & Asociații, Filip & Company și DLA Piper sunt considerați ‘Eminent Practitioners’ în practica de fuziuni și achiziții. Clasamentul Chambers Europe 2025, cu cei mai buni avocați de Corporate ̸ M&A din România
Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2025 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. Nouă avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
Women Lawyers | Să fii femeie în lumea avocaturii înseamnă provocare, determinare, perseverență și o mare dorință de echilibru între viața personală și cea profesională. Irina Corcoveanu, Partener WHSimion & Partners: ”Poate că femeile au nativ o înclinație mai mare către o abordare mai empatică și o diversitate de perspective, însă aceste calități le pot manifesta în egală măsură și bărbații avocați. Diferența ar putea să fie mai degrabă de la o persoană la alta, decât de la un gen la altul”
KPMG Legal – Toncescu și Asociații, alături de cumpărător în tranzacția prin care Advanzia Education a preluat SDA Academy Romania. Laura Toncescu (Head of KPMG Legal) și Dragoș Iamandoiu (Partner), în prim plan
Women Lawyers | Doamnele au roluri principale și instrumentează proiecte majore la PNSA, firmă în care membrele echipei au un profil profesional bine conturat. Camelia Pătrașcu, Partener: ”Am ocazia de a profesa într-un mediu competitiv, alături de avocați de excepție. În fiecare zi descopăr ceva nou și apreciez deschiderea mea către învățare și inspirația pe care o găsesc în cei din jur”
Kinstellar asistă grupul de investiții private EMMA Capital în achiziția strategică a companiei Diamedix în România, Moldova, Bulgaria și Ucraina. Echipa pluridisciplinară din București, coordonată de Zsuzsa Csiki (Partener)
Practica de Litigii a Clifford Chance Badea obține o soluție favorabilă într-o speță transnațională vizând protecția terților de bună-credință afectați de o măsură de sechestru penal. Vicu Buzac (Senior Associate) a condus echipa din București
Women Lawyers | O femeie avocat poate aduce o perspectivă diferită, având în vedere diversitatea abilităților, precum atenția la detalii, capacitatea de a media conflicte și de a construi relații de încredere. Ana Maria Abrudan (Partener Mușat & Asociații): ”Un avocat de succes, indiferent de gen, este cel care aduce soluții inovatoare, construiește relații de încredere cu clienții și își dezvoltă constant aria de expertiză, având totodată abilitatea de a împărtăși aceste cunoștințe cu noile generații de avocați”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...